Serafim Komarov

Serafim Komarov a fost schimonah rus de la mănăstirea Sfântul Pantelimon, născut din țărani din Iaroslavl, ofițer și apoi negustor bogat la Sankt Petersburg. A adormit pe 12 aprilie 1864. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.

Pe numele din lume Simeon Maximovici Komarov, a ajuns căpitan, apoi negustor de gilda a treia, și și-⁠a făcut avere, încât a avut un hotel și frații lui au ajuns furnizori ai curții. Credincios, și-⁠a folosit bogăția pentru milostenie, dăruind multor mănăstiri, între ele mănăstirea rusă de pe Athos. Fiica lui, Elena, a fost crescută în credință. În 1843, la moartea soției, a lăsat lumea, și-⁠a dat afacerea fraților, iar fiica a intrat în mănăstirea Staraia Ladoga, cu numele Ermiona, rămânând legată de tatăl ei prin scrisori duhovnicești. A ajuns pe Athos și i s-⁠au dat de strâns daruri; din pricina Războiului Crimeii s-⁠a întors în mănăstire abia la sfârșitul lui 1855. S-⁠a așezat la chilia Sfintei Treimi, zidită de el, și a trăit în ultimii nouă ani în deplină închisoare de bună voie, în pocăință, rugăciune și post, iubit și respectat de toți frații.