Teofilact

Sfântul Cuvios Teofilact de la Noul Schit s-⁠a născut în satul Rethi, în Corinthia, cu numele de Teofan Pangalos, din părinți evlavioși, cu mulți copii, bogați în bunuri duhovnicești și materiale. În tinerețe a citit lucrările Cuviosului Nicodim Aghioritul și a vizitat mănăstiri și biserici. În 1925 a venit în Sfântul Munte, în ascultarea bătrânului Ioachim (mort în 1943) din Chilia Sfinților Doctori fără de arginți din Noul Schit, și a fost tuns monah în 1926. Se nevoia cu post, priveghere, lipsuri, lipsă de avere, ascultare, răbdare, rugăciune și smerenie. Suporta frigul iernii fără încălzire. A fost ucenic al lui Iosif Isihastul (mort în 1959) și lucrător al rugăciunii minții. Zicea: „Rugăciunea vine singură în mine, nu fac efort, o spun fără silă.”

Avea mare evlavie la Sfinții Doctori fără de arginți, ocrotitorii chiliei sale, pe care îi numea „băieți de aur”. Odată, într-⁠o ispită de descurajare, le-⁠a văzut venind spre chilie un grup de oameni de vârste diferite, cântând troparul lor; Sfântul Pantelimon mergea înainte, tânăr, blond și maiestuos, cu o medalie a medicinei pe piept. Au urcat la biserica de sus, au cântat și au plecat, lăsându-⁠i binecuvântarea și multă mângâiere. Când s-⁠a îmbolnăvit greu, i-⁠au spus din icoană: „Noi te vindecăm, dacă vrei, dar nu-⁠ți este de folos.” La sfârșit a orbit, dar ochii sufletului i s-⁠au luminat. A adormit în Domnul la 28 iulie 1986. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.