Toma

Toma din Schitul Sfânta Ana Mică, cu numele de mir Apostol Petrutsakos, fiul lui Ioan și al Argirei, s-⁠a născut în 1895 la Skutari din Laconia. Din copilărie a fost serios și studios și la școală strălucea. Ca elev, a sărit în mare și a salvat de la înec un copil. A mers la Atena să lucreze; un exemplar din cartea «Mântuirea păcătoșilor» i-⁠a aprins inima să devină monah în Athos.

A venit în pustia athonită în 1912 și a fost tuns monah în 1913. Coliba Apostolului Toma, a bătrânului virtuos Ciprian (†1944), în fața peșterii lui Agapie Landos, autorul cărții «Mântuirea păcătoșilor», i-⁠a fost sălaș statornic. La primii pași ai ascultării i s-⁠a arătat însăși Maica Domnului să-⁠l mângâie. Spunea toată viața: «Iubesc mult, foarte mult, pe Hristos și pe Maica Lui, de aceea primesc să mă taie pentru dragostea lor.» Nu admitea în vreun chip să fie hulit numele lui Hristos și al Maicii Domnului.

Șaizeci de ani a răbdat cu stăruință osteneli și suferințe în greu accesibilul schit Sfânta Ana Mică. Cei care l-⁠au cunoscut la apusul vieții spun că povestea istorii despre bătrânii de demult, minunile Maicii Domnului, Gerontikonul și Lavsaiconul. Bătrânul Ioachim Cariotul († 1988) a povestit că în 1940, din cauza foametei, încetaseră să mai dea masă la praznic la coliba Sfântului Apostol Toma; după priveghere, toți au plecat, dar părintele Toma, la strană, a văzut un tânăr mirean în stasidia bătrânilor, care a dispărut. În ziua morții a spus liniștit: «Eu astăzi mor.» Pe la ora patru dimineața, într-⁠o zi de miercuri, privind cu seninătate la ucenicii lui, și-⁠a închis ochii și gura, plecând puțin capul. Slujba de înmormântare a adunat mulți monahi din mănăstiri și schituri, și a fost de față mitropolitul Pavel al Ierisului. A adormit la 24 februarie 1978. Este cinstit de credincioși, fără canonizare sinodală.