Venanțiu de Tours

Sfântul Cuvios Venanțiu de Tours a fost monah în secolul al V-⁠lea și apoi egumen al bazilicii Sfântul Martin din Tours, în Galia. Viața lui o cunoaștem din cronica lui Grigorie de Tours. S-⁠a născut în Berry, într-⁠o familie galo-⁠romană de creștini liberi.

În adolescență s-⁠a îndrăgostit de o fată și a fost logodit cu ea, ceea ce părea să-⁠l mulțumească. Înainte de nuntă a mers în pelerinaj la mormântul Sfântului Martin și s-⁠a întors „răvășit”. A cerut logodnicei învoirea să rupă logodna și s-⁠a întors la bazilica Sfântul Martin, unde era o mănăstire, ca să se facă monah. La moartea egumenului Silvin, frații l-⁠au ales egumen. Se spun despre el vindecări minunate la rugăciunea lui.

Potrivit lui Grigorie de Tours, spre sfârșitul vieții a primit daruri duhovnicești, ca odinioară Sfântul Martin, și darul minunilor; în schimb a purtat luptă pe față cu demonii care i se arătau în chip văzut. Grigorie îl numește un om de sfințenie minunată, la mormântul căruia s-⁠au făcut multe minuni. A adormit în jurul anului 499. Se pomenește la 13 octombrie, după calendarul apusean (stil nou). Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.