Venedict din Ezova

Sfântul Nou Mucenic Venedict din Ezova a fost monah al Sfântului Munte și a primit cununa muceniciei la Tesalonic, la 12 iunie 1821, la începutul Revoluției grecești.

S-⁠a născut în jurul anului 1790, în partea Serrelor, fie în satul Ezova (azi Dafni), fie în apropiere, la Amurmea (azi Palio Kastanohori). Sursele spun că, încă tânăr, a plecat cu tatăl său la Muntele Athos; tatăl s-⁠a făcut monah la Mănăstirea Konstamonitu, iar Venedict a învățat la Poligiros și apoi a intrat și el în obștea de la Konstamonitu.

În 1821 a fost trimis cu treburi la metohul mănăstirii din apropierea Calamariei, lângă Tesalonic. Când a izbucnit Revoluția, a fost prins împreună cu alți monahi din împrejurimile orașului și dus la Tesalonic. La 12 iunie, după chinuri, monahii au fost decapitați odată cu mulți fruntași ai satelor din jur. Trupul sfântului a fost înmormântat într-⁠un loc rămas necunoscut.

Biserica îl numără între nou-⁠mucenici și îl pomenește la 12 iunie, în special în Macedonia, la Tesalonic și la Serres.