Veniamin din Nitria

Sfântul Cuvios Veniamin din Nitria a fost monah și nevoitor egiptean în Muntele Nitriei. A adormit în anul 392, la vârsta de aproape optzeci de ani.

Locuia în muntele Nitriei și avea darul vindecărilor: tămăduia bolnavii punându-⁠și mâinile peste ei sau dându-⁠le untdelemn. Cu opt luni înainte de moarte s-⁠a îmbolnăvit de hidropizie (poate chiar elefantiazis). Pentru suferința trupului, episcopul Paladie l-⁠a numit un al doilea Iov. Trupul i s-⁠a umflat atât de mult, încât nu mai putea sta în pat și stătea mereu pe o bancă, de unde îi vindeca pe alții de felurite boli. Singurul lucru pe care îl cerea pentru sine era rugăciunea, ca omul din lăuntru să nu se îmbolnăvească. Când a murit, a trebuit să fie desfăcute pragul și toaca ușii chiliei lui, ca să poată fi scos trupul umflat. Paladie povestește că Veniamin a trăit în jur de optzeci de ani.

Calendarul îl pomenește la 13 martie (dată mobilă, în stil nou), în Soborul tuturor cuvioșilor părinți care au strălucit în nevoință.