Antonin din Siracuza

Sfântul Mucenic Antonin din Siracuza este pomenit împreună cu mucenicii Andrei, Ioan și fiii lui Ioan, Petru și Antonin. Au pătimit în veacul al IX-⁠lea, pe vremea stăpânirii cumplite a lui Ibrahim în Africa. Se prăznuiesc la 6 octombrie.

După cucerirea și nimicirea orașului sicilian Siracuza, Ibrahim a luat în robie pe Sfântul Ioan și pe cei doi fii ai lui, Petru și Antonin, i-⁠a dus în Africa și i-⁠a silit să învețe limba arabă și științele. Crescând tinerii, Ibrahim i-⁠a îndrăgit atât de mult pentru înțelepciune și viața lor curată, încât l-⁠a numit pe Antonin ruda lui, iar pe Petru l-⁠a făcut mare dregător al casei. Dar aflând că tinerii mărturiseau în taină credința în Hristos, s-⁠a umplut de furie și a poruncit să fie puși în butuci de fier și bătuți cu bâte noduroase. După lunga bătaie, pe Sfântul Antonin l-⁠au așezat pe un măgar și, legat, l-⁠au plimbat prin oraș, bătându-⁠l și batjocorindu-⁠l; mucenicul a răbdat toate și a mulțumit lui Dumnezeu. Pe Sfântul Petru, după bătaie, l-⁠au aruncat în temniță. Tatăl lor, Ioan, a fost adus și înjunghiat de Ibrahim în gât cu cuțitul. Trupul i-⁠a fost aruncat la trupurile copiilor, și toate au fost arse pe un rug mare. Bătrânul Andrei a fost lăsat mult timp flămând, apoi străpuns cu sulița în piept; când a mulțumit rugându-⁠se lui Dumnezeu, a fost străpuns a doua oară, iar apoi i s-⁠a tăiat capul cu sabia.