Booz

Dreptul Booz a fost un bogat stăpân de pământ din Betleem, soțul Rutei moabiteanca și strămoș al regelui David și, după trup, al Domnului Iisus Hristos. Povestea lui se află în Cartea Rut, iar Sfântul Matei îl numește în neamul lui Hristos. Biserica îl pomenește între drepții strămoși ai Domnului.

Booz și Rut

Booz era fiul lui Salmon, din seminția lui Iuda, și, după Evanghelia după Matei, al Rahabei (Matei 1, 5). Era rudă cu Elimelec, răposatul soț al Noemiei, și locuia la Betleem pe vremea judecătorilor. Istoricul iudeu Iosif Flaviu îl așază în zilele marelui preot Eli.

La începutul secerișului orzului, Rut, nora văduvă și moabită a Noemiei, a mers să culeagă spice pe ogoare, cum li se îngăduia săracilor, și a ajuns pe ogorul lui Booz. Când a aflat cine este și cum a rămas credincioasă Noemiei, el i-⁠a spus să rămână pe ogoarele lui, a poruncit lucrătorilor să n-⁠o supere, a poftit-⁠o la masă cu secerătorii și a lăsat înadins spice pentru ea. A binecuvântat-⁠o ca Domnul, sub ale Cărui aripi a venit să se adăpostească, să-⁠i răsplătească din plin.

La sfatul Noemiei, Rut a mers la Booz în arie și l-⁠a rugat să fie pentru ea ruda și răscumpărătorul ei. Booz a primit, dar a spus că există o rudă mai apropiată. A doua zi a adunat zece bătrâni ai cetății la poartă. Ruda mai apropiată a refuzat să răscumpere moșia lui Elimelec și să o ia pe Rut, iar Booz a făcut amândouă. Bătrânii și poporul l-⁠au binecuvântat. Rut a născut un fiu, Obed, care a fost tatăl lui Iesei și bunicul regelui David.

Alte tradiții

Biserica nu păstrează nimic despre sfârșitul vieții lui. Numele Booz îl poartă și stâlpul de aramă din stânga porticului Templului lui Solomon (3 Regi 7, 21). În Talmud, unii rabini îl socotesc una cu judecătorul Ibțan din Betleem. Aceasta este o părere rabinică, nu o tradiție a Bisericii.