Clement Stâlpnicul de pe Muntele Sagmata

Sfântul Cuvios Clement Stâlpnicul de pe Muntele Sagmata a trăit ca nevoitor în secolul al XII-⁠lea, pe muntele Sagmata (Sagmation) din Beoția, în Grecia, și se spune că s-⁠a săvârșit în anul 1111. Nu apare în Sinaxar și nici în Minei, dar slujba lui s-⁠a păstrat în codicele Laurențian E 152 și Gamma 12. În slujbă este lăudat ca duh purtător de nevoință, care s-⁠a urcat pe un stâlp înalt, ca „stâlp neclintit al pustnicilor și sprijin al monahilor ce lucrează lucrările luminii”. În condacul lui se spune că s-⁠a nevoit singur, de bunăvoie, pe muntele Sagmata, pe un stâlp îngust, împodobind soborul nevoitorilor.

După tradiție, a săvârșit multe minuni. Capul sfântului se păstrează în mănăstirea care îi poartă numele, din ținutul Tebei. Este pomenit la 27 ianuarie (stil nou; 9 februarie pe stil vechi).