Sari la conținut

Sfinții

Femeile mironosițe

Femeile din Evanghelii care au luat parte la îngroparea Domnului și au aflat cele dintâi mormântul gol.

Epoca
necunoscută

Viața

Femeile mironosițe sunt femeile și ucenicii din Evanghelii care au fost de față la îngroparea Domnului sau care au aflat mormântul gol după Înviere. Cuvântul se referă mai ales la femeile care au venit în zorii zilei, după sabat, la mormânt cu miresme, ca să ungă trupul lui Iisus, și au aflat mormântul gol. Sunt numite și mirofore („purtătoare de mir”). Biserica le cinstește în a treia duminică după Paști, numită Duminica Mironosițelor, care este și zi închinată tuturor femeilor creștine.

Ele L-⁠au urmat pe Iisus în lucrarea Lui în Galileea, ajutându-⁠L și pe El și pe ucenici din averea lor. Au rămas credincioase chiar în timpul prinderii și răstignirii, au stat lângă cruce și au însoțit trupul la mormânt, văzând unde fusese pus. Din pricina sabatului apropiat, pregătirile de îngropare au fost grăbite. După sabat, ele au venit la mormânt cât se putea de devreme, aducând mir pentru ungere. Atunci li s-⁠a descoperit Învierea, de către un înger, și au fost trimise să vestească apostolilor. Din acest motiv ele au fost numite „apostole ale apostolilor”, iar pe Maria Magdalena, mai ales, o numesc uneori întocmai cu apostolii. La Matei, Maria Magdalena și cealaltă Marie se întâlnesc cu Hristos, care le trimite să spună ucenicilor. Ioan arată că Maria Magdalena a venit prima, când încă era întuneric, și Hristos i S-⁠a arătat ei, pe care a luat-⁠o mai întâi drept grădinar, cerându-⁠i să nu se atingă de El și să spună ucenicilor. Apostolii nu au crezut la început. După Sfânta Tradiție, Iisus s-⁠a arătat mai întâi Maicii Sale, iar pe icoanele ortodoxe Maica Domnului este înfățișată mereu cu mironosițele.

Mironosițele sunt enumerate în mod tradițional astfel: Maria Magdalena, Maria mama lui Iacov și a lui Iosif, Maria lui Cleopa, Marta din Betania, sora lui Lazăr, Maria din Betania, sora lui Lazăr, Ioana, soția lui Cuza, ispravnicul lui Irod Antipa, Salomeea, mama lui Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, Suzana, precum și alte femei ale căror nume nu se cunosc. Tot din rândul mironosițelor sunt socotiți Iosif din Arimateea și Nicodim, care au coborât trupul de pe cruce, l-⁠au uns cu smirnă și aloe, l-⁠au învelit în giulgiu curat și l-⁠au așezat într-⁠un mormânt nou. Iosif din Arimateea era ucenic al lui Iisus în ascuns, om bogat și cu vază, sfetnic cinstit, care a cerut trupul de la Pilat. Nicodim, fariseu, a venit în noapte la Iisus, i-⁠a apărat dreptul la judecată în fața sinedriului și a luat parte la îngropare.

În a treia duminică după Paști, citirile Evangheliei și troparele de la Sâmbăta Mare sunt reluate. Săptămâna următoare se numește Săptămâna Mironosițelor. Multe dintre mironosițe au și zile de pomenire proprii în Mineiul. În fiecare duminică, la Utrenie și la Miezonoptică se cântă un imn special, al cărui nume înseamnă „trimis”, despre mironosițele trimise să vestească Învierea apostolilor. Mai multe catedrale și biserici ortodoxe poartă hramul Mironosițelor.