Feoctist de Tver

Sfântul Sfințit Mucenic Feoctist a fost arhiepiscop al Tverului și Kașinului, născut cam în 1540 și ucis în 1609, în vremea Vremurilor Tulburi. A fost numărat între sfinții sfințiți mucenici de Sinodul Arhieresc al Bisericii Ruse din anul 2000. Izvoarele noastre nu dau ziua lui de pomenire.

Egumenul de la Boldino

Nu se știe nimic despre copilăria și tinerețea lui. A fost, din vreme necunoscută, egumen al mănăstirii Sfânta Treime de la Boldino, lângă Dorogobuj. În vremea egumeniei lui s-⁠a făcut acolo mare zidire, sub conducerea celui mai bun meșter al statului moscovit din vremea aceea, Feodor Savelievici Kon: catedrala Sfintei Treimi cu paraclisul Cuviosului Serghie de Radonej, trapeza cu biserica Intrării în Biserică și clopotnița, toate din piatră. În 1598, ca egumen, a luat parte la lucrările Adunării Țării care l-⁠a ales în februarie țar pe Boris Godunov, a rămas apoi, în primăvara și vara aceea, pe lângă noul țar și a încheiat la 1 august prin semnarea hrisovului de alegere. În vremea Adunării un ieromonah i-⁠a dat însemnări despre viața Cuviosului Nil de la Stolobnoe, după care s-⁠a alcătuit apoi, la mănăstirea Boldino, viața acestui sfânt.

Arhiepiscopul Tverului

Vremea în care a fost pus arhiepiscop nu se știe sigur. În registrul de venituri păstrat al mănăstirii Boldino pe anii 1603 și 1604 sunt însemnări despre sume intrate de la el, ca egumen, din ianuarie până la 13 iunie 1603. Apoi numele lui mai apare o dată, la 12 februarie 1604: „a trimis preasfințitul Feoctist al Tverului la masă două ruble”. La 14 noiembrie 1603 s-⁠a făcut prima însemnare despre bani de la noul egumen, Corneliu, sosit din Moscova. Din aceste însemnări se poate crede că în iunie 1603 Feoctist a fost chemat la Moscova și hirotonit arhiepiscop al Tverului înainte de noiembrie al aceluiași an, ceea ce este cel mai probabil, sau puțin mai târziu, dar nu după începutul lui februarie 1604.

În vremea lui Falsul Dimitrie I a fost trecut într-⁠o listă din iunie 1605 a treptelor senatului gândit de noul guvern, în care, în „sfatul duhovnicesc”, trebuia să ocupe locul al șaselea. La 1 iunie 1606 a luat parte la slujbele de la încoronarea țarului Vasile Șuiski și, în timpul încoronării, a adus în catedrală și a dat mitropolitului care făcea încoronarea mai întâi coroana țarului, apoi sceptrul și globul. În același an a fost la Tver și a ținut acolo cu puterea noului țar. Când Rjev, Staritța, Zubțov și alte orașe ale ținutului Tver au jurat credință lui Falsul Dimitrie al II-⁠lea și în ținutul Tverului a început mișcarea de răscoală, Feoctist, „punându-⁠și nădejdea în Dumnezeu”, a chemat la sine tot soborul preoțesc, pe oamenii țarului, pe fiii de boieri ai curții lui arhiepiscopale și pe toți creștinii ortodocși ai Tverului, și toți s-⁠au întărit într-⁠un gând, luptând pentru bisericile lui Dumnezeu, pentru credința ortodoxă și pentru jurământul de credință față de țar. Au bătut mult din ceata dușmanilor de sub cetatea Tver și au dus la Moscova mulți tâlhari vii. Urmarea a fost întoarcerea orașelor răsculate ale ținutului Tver sub stăpânirea țarului Vasile.

Prinderea și moartea

În iunie 1607 Feoctist a venit de la Moscova la Staritța pentru îngroparea patriarhului Iov și a primit pentru aceasta o blană de jder a răposatului, căptușită cu mătase. În primăvara lui 1608 a fost prins la Tver de o ceată din tabăra de la Tușino și dus în această tabără, unde fie era batjocorit și chinuit, fie încercau să-⁠l întoarcă la „rătăcirea” lor cu felurite „ispite”. Se pare că în 1609 a fugit din tabără spre „cetatea împărătească”, dar a fost ajuns în drum și ucis. Trupul lui, desfigurat de arme și de fiare, a fost luat de cei credincioși după datina ostășească.