Agav

Sfântul Apostol Agav, unul dintre cei șaptezeci de apostoli, a fost un proroc creștin din Ierusalim, pomenit de două ori în Faptele Apostolilor. El a vestit marea foamete din vremea împăratului Claudiu și arestarea Sfântului Apostol Pavel la Ierusalim. Biserica îl pomenește la 8 aprilie și, în soborul celor șaptezeci, la 4 ianuarie.

Numele și tradiția

Numele Agav (în greacă Hagabos) vine, se pare, din aramaicul hagab, „lăcustă”. Locul nașterii și neamul lui nu se cunosc. Tradiția spune că a locuit la Ierusalim, că a fost printre cei șaptezeci de ucenici trimiși de Domnul la propovăduire (Luca 10, 1) și că la Cincizecime s-⁠a aflat în foișor, împreună cu apostolii.

Proorociile

Faptele Apostolilor (11, 27-30) spun că pe când Barnaba și Saul învățau la Antiohia, au coborât acolo câțiva prooroci de la Ierusalim. Unul dintre ei, Agav, s-⁠a ridicat și a vestit prin Duhul că va fi o foamete mare pe tot pământul, ceea ce s-⁠a întâmplat în vremea lui Claudiu. Ucenicii din Antiohia au hotărât atunci să trimită ajutor fraților din Iudeea, prin Barnaba și Saul.

Agav apare a doua oară când Pavel ajunge la Cezareea, la casa diaconului Filip. Agav a venit din Iudeea, a luat brâul lui Pavel, și-⁠a legat cu el mâinile și picioarele și a zis: „Acestea zice Duhul Sfânt: pe omul al cărui este acest brâu îl vor lega astfel iudeii la Ierusalim și îl vor da în mâinile neamurilor” (Faptele Apostolilor 21, 10-11). Gestul seamănă cu faptele simbolice ale proorocilor Vechiului Testament. Cei de față l-⁠au rugat pe Pavel să nu meargă la Ierusalim, dar el a răspuns că este gata nu numai să fie legat, ci și să moară pentru numele Domnului Iisus. Proorocia s-⁠a împlinit.

Sfârșitul

Tradiția Bisericii spune că Agav a propovăduit în multe țări și a suferit moarte mucenicească. După unele relatări, iudeii l-⁠au prins la Ierusalim, l-⁠au bătut, l-⁠au târât în afara cetății cu o frânghie la gât și l-⁠au ucis cu pietre. După alții, a murit la Antiohia. Nu s-⁠au păstrat amănunte sigure.

Cinstirea

Biserica îl pomenește la 8 aprilie, împreună cu apostolii Irodion, Asincrit, Flegont, Ruf și Ermes, și la 4 ianuarie, în soborul celor șaptezeci. Agav este cinstit ca prooroc al Noului Testament, care a vestit din timp încercările Bisericii.