Antonie al Vologdei

Sfântul Antonie a fost episcop al Vologdei și Marelui Perm, născut în 1520 și mort în 1587 sau 1588 (după Stroev, în 1587). Este cinstit ca ierarh și pomenit la 26 octombrie, în Soborul sfinților din Vologda (din 1841) și în Soborul sfinților din Perm (din 2023).

Antonie, în lume Alexeev, a fost ucenicul Cuviosului Gherasim de la Boldino, întemeietorul mănăstirii Sfânta Treime Boldin de la Dorogobuj. A fost crescut în duhul evlaviei și al vieții monahale aspre. A scris viața îndrumătorului său. După moartea lui Iosafat, urmașul Sfântului Gherasim, a fost ales egumen de frați. A condus mănăstirea Dorogobuj, în rang de egumen, din 1569 până în octombrie 1585. Când, după episcopul Varlaam I, a rămas liber scaunul Vologdei, Antonie a fost socotit de sinodul ierarhilor vrednic să-⁠l ocupe pentru „multa lui viață virtuoasă” și a fost hirotonit episcop al Vologdei.

A păstorit doar doi ani. După povestitorul vieții lui, în acest timp scurt, prin grija părintească pentru binele păstoriților, prin blândețea firii și a purtării, prin dreptatea nefățarnică, prin bunăvoința și mila față de săraci, a câștigat dragostea și respectul tuturor. Cu binecuvântarea lui s-⁠a întemeiat pustia Vladimir-⁠Zaonikieva, pe locul arătării icoanei Maicii Domnului către sătteanul Ilarion, care mai târziu a primit chipul monahal cu numele Iosif. Fiind deja în deplină istovire, Sfântul Antonie a sfințit paraclisul închinat Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul din catedrala Sfânta Sofia din Vologda. Până în ultima zi, a mers zilnic în biserica nou-⁠sfințită la toate slujbele; acolo a săvârșit ultima Dumnezeiască Liturghie. A murit în 1587 sau 1588 și a fost îngropat în catedrală, lângă peretele de nord.

În cartea scrisă de mână „Viața făcătorilor de minuni din Vologda”, păstrată în catedrală, se spunea că de la cinstitul lui mormânt credincioșii primesc vindecări până azi, cei cuprinși de orice boală, prin rugăciunile sfântului. După povestea monahului Dionisie de la mănăstirea Boldino, Sfântul Antonie, împreună cu Cuviosul Gherasim, i-⁠au apărut în vremea unei boli și au alungat de la el puterile întunecate, iar boala l-⁠a părăsit. În 1841 numele Sfântului Antonie a fost înscris în Soborul sfinților din Vologda, statornicit cu binecuvântarea episcopului Inochentie (Borisov) al Vologdei; din 2023 face parte din soborul sfinților din Perm. La 9 septembrie 1998, cu binecuvântarea Patriarhului Alexei al II-⁠lea, moaștele sfântului au fost aflate, iar la 26 septembrie mutate în procesiune solemnă din catedrala Sfânta Sofia în biserica Sfântului Nicolae din Vladîcinaia Sloboda din Vologda, unde au stat până la 3 decembrie 2016. Din 4 decembrie 2016 moaștele se află în catedrala de iarnă a Învierii din Vologda, redată Bisericii. O icoană rară, a lui singur, din sfârșitul secolului al XVII-⁠lea, din biserica Nicolae Zolotokrestovskaia din Vologda, aflată azi în muzeul din Vologda, poartă inscripția: „Chipul sfântului Antonie, episcopul Vologdei și Marelui Perm”; de obicei el este zugrăvit într-⁠un grup de sfinți.