Ioan din Siracuza

Sfântul Mucenic Ioan din Siracuza este pomenit împreună cu sfinții mucenici Andrei și cu copiii lui Ioan, Petru și Antonin, care au pătimit în veacul al IX-⁠lea, pe vremea cruntului Ibrahim, stăpânul Africii. După cucerirea și dărâmarea cetății Siracuza din Sicilia, Ibrahim l-⁠a luat prizonier pe Sfântul Ioan și pe cei doi copii ai lui, Petru și Antonin, și i-⁠a dus în Africa, unde i-⁠a silit pe tineri să învețe limba arabă și științele. Când tinerii au crescut, Ibrahim i-⁠a îndrăgit atât de mult pentru înțelepciunea și viața lor virtuoasă, încât pe Antonin l-⁠a numit rudă a lui, iar pe Petru intendent principal. Dar, aflând că tinerii mărturiseau în taină credința în Hristos, Ibrahim s-⁠a umplut de mânie și a poruncit să fie puși în butuci de fier și bătuți cu bețe noduroase.

După o lungă bătaie, pe Sfântul Antonin l-⁠au urcat pe un măgar și, legat cu curele, l-⁠au purtat prin oraș, bătându-⁠l și ocărându-⁠l. Mucenicul a răbdat toate batjocurile și a mulțumit lui Dumnezeu. Pe Sfântul Petru, după o bătaie cumplită cu bețele, l-⁠au aruncat în temniță. S-⁠a poruncit să fie adus tatăl sfinților mucenici, Ioan. Cruntul Ibrahim l-⁠a apucat de gât cu mâna stângă și cu dreapta i-⁠a înfipt cuțitul în gât. Trupul tatălui l-⁠au aruncat lângă trupurile copiilor lui. Din porunca lui Ibrahim s-⁠a făcut un foc mare, în care au fost aruncate trupurile sfinților mucenici. Pe bătrânul Andrei, torționarul l-⁠a ținut mult flămând, apoi l-⁠a străpuns cu lancea în piept. Când mucenicul a început să mulțumească rugându-⁠se lui Dumnezeu, Ibrahim l-⁠a străpuns a doua oară. Dreptului, care sângera, călăii i-⁠au tăiat capul cu sabia.

Biserica îi pomenește pe acești mucenici la 6 octombrie, după stilul nou.