Ana de la Leucata

Cuvioasa Ana de la Leucata, numită și Ana din Leucadion, s-⁠a născut la Constantinopol în anul 840, în vremea împăratului iconoclast Teofil, într-⁠o familie bogată și de seamă. A fost crescută în disciplina și învățătura Domnului. După moartea părinților, a moștenit averea tatălui și a împărțit-⁠o în parte săracilor.

Un agarean din Constantinopol a iubit-⁠o și a cerut-⁠o de soție, cu încuviințarea împăratului Vasile Macedoneanul. Ana a refuzat, iar agareanul a amenințat că o va lua chiar împotriva voii ei. Ea s-⁠a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să o izbăvească de ispită, iar pe nelegiuit l-⁠a lovit judecata lui Dumnezeu și a murit. În jurul anului 896, Ana a intrat într-⁠o mănăstire din Constantinopol, închinată Maicii Domnului, unde s-⁠a nevoit cu post, priveghere și rugăciune. A trăit așa, ca un înger, cincizeci de ani, și după o scurtă boală și-⁠a dat sufletul lui Dumnezeu.

După ani, la deshumare, moaștele ei au fost găsite întregi, cu bună mireasmă dumnezeiască, iar prin ele s-⁠au scos draci, orbii și-⁠au primit vederea și șchiopii au umblat. Viața ei se află în Sinaxarul Sfântului Nicodim Aghioritul, iar Menologhionul lui Vasile al II-⁠lea o pomenește. Este pomenită la 23 iulie (stil nou).