Antonie Mărturisitorul

Sfântul Mărturisitor Antonie Mărturisitorul a fost mitropolit al Dyrrachionului și apoi arhiepiscop al Tesalonicului, apărător al sfintelor icoane în a doua perioadă a luptei împotriva iconoclasmului. A trecut la Domnul la 2 noiembrie 844. Cunoaștem puținele amănunte ale vieții lui mai ales din Viața sfintei Teodora din Tesalonic (812-892), scrisă de preotul Grigorie din mitropolia Tesalonicului, care îi închină o parte aparte.

Se crede că s-⁠a născut în Egina, ca și Teodora, de care era înrudit. Nu se știe când și de ce a venit la Tesalonic împreună cu sora sa Ecaterina, care a ajuns egumenă a mănăstirii Evanghelistului Luca, unde fiica Teodorei, Teopista, a intrat în viața călugărească. Antonie a primit o învățătură aleasă și încă de tânăr a îmbrățișat viața monahală. Pentru știința și viețuirea lui a fost ales mitropolit al Dyrrachionului (Durrës).

Când împăratul Leon al V-⁠lea Armeanul a reînnoit iconoclasmul, Antonie a rostit în fața lui o cuvântare în apărarea sfintelor icoane. Împăratul l-⁠a pus la chinuri, care i-⁠au lăsat răni de nevindecat și i-⁠au zdruncinat sănătatea, apoi l-⁠a osândit la surghiun. Sfântul Teodor Studitul i-⁠a scris două scrisori, una înainte de 815 și alta în 826, în care îl laudă cu căldură; se bănuiește că cei doi se cunoșteau de multă vreme, poate de la surghiunul lui Teodor la Tesalonic în 797.

În 820, când a ajuns pe tron Mihail al II-⁠lea, Antonie a fost chemat din surghiun. După aproximativ două decenii a fost ales arhiepiscop al Tesalonicului, dar păstorirea lui a fost scurtă: a murit la câteva luni după restabilirea cinstirii icoanelor, la 2 noiembrie 844. Trupul i-⁠a fost așezat în partea stângă a bisericii Sfântului Dimitrie, în paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul. După patruzeci și șase de ani moaștele lui au fost găsite neputrezite și mutate în mormântul altui arhiepiscop necunoscut al Tesalonicului, poate al lui Metodie.

Numele lui nu se află în sinaxarele Bisericii, dar este trecut în listele mai noi ale sfinților Tesalonicului și amintit în a doua Slujbă a tuturor sfinților Tesalonicului, alcătuită de imnograful Gherasim Micraiannanitul. Singura lui icoană cunoscută este o frescă din biserica Sfântului Grigorie Palama din Tesalonic. Este pomenit la 2 noiembrie, după calendarul Bisericii Greciei (stil nou).