Avraam

Avraam a fost monah din Emesa, în Siria bizantină, episcop al Crateii și, spre sfârșit, pustnic în Palestina. S-⁠a născut în 474 și s-⁠a mutat la Domnul în jurul anului 558. Este cinstit ca sfânt și pomenit la 6 decembrie. Dintre episcopii scaunului Crateii, de la întemeierea lui în veacul al II-⁠lea până la desființarea lui în veacul al XII-⁠lea, el este cel mai de seamă.

S-⁠a născut la Emesa, astăzi Homs, și acolo s-⁠a făcut monah. Pe când avea cam optsprezece ani, obștea de acolo a fost risipită de năvălirile unor nomazi. Avraam a fugit la Constantinopol, unde a devenit econom al unei mănăstiri. La doar douăzeci și șase de ani a fost făcut egumen al mănăstirii din Cratia, în Bitinia. După vreo zece ani a plecat în taină în Palestina, în căutarea unei vieți mai liniștite. A fost apoi silit să se întoarcă la mănăstirea lui, unde, curând, a fost făcut și episcop al Crateii. A păstorit treisprezece ani, apoi s-⁠a retras, pe la 525, și a plecat iarăși în Palestina, unde a rămas până la sfârșitul vieții, trăind în contemplație și devenind pustnic. A locuit într-⁠o mănăstire de la Turnul Eudochiei. A murit la 6 decembrie, care a ajuns mai târziu ziua lui de pomenire.