Cei 18 mucenici din Zaragoza

Cei 18 mucenici din Zaragoza (numiți și „mucenicii nenumărați”) au fost creștini uciși pentru Hristos la Zaragoza, în Spania, în jurul anului 304, în vremea guvernatorului Dacian și a împăraților Dioclețian și Maximian. După tradiție, Dacian a făgăduit credincioșilor libertatea cultului dacă ies din oraș, apoi i-⁠a trecut prin sabie și le-⁠a ars trupurile, amestecându-⁠le cenușa cu a răufăcătorilor ca să nu fie cinstiți. O ploaie a despărțit cenușa, făcând din ea mase albe, „sfintele mase”, păstrate în cripta bisericii Sfintei Engrația din Zaragoza. Poetul Prudențiu le-⁠a închinat un imn, în care le enumeră numele. Sunt sfinți ai Bisericii nedespărțite, pomeniți la 16 aprilie (stil nou; 29 aprilie pe stil vechi).