Chiril de Celmogorsk

Cuviosul Chiril de la Celmogorsk (Chiril Celmogorski) s-⁠a născut în septembrie 1285 și a adormit la 8 decembrie 1368. A fost unul dintre cei dintâi monahi sihaștri care au venit în ținutul Obonejie, la lacul Onega, în nordul Rusiei. Biserica Rusă îl pomenește la 8 decembrie, după calendarul vechi.

În 1316 cuviosul Chiril, tuns în monahism la Mănăstirea Sfântul Antonie din Novgorod, a ales ca loc de viață statornică muntele Celma, lângă lacul Lekșmozero, în ținutul ciudilor. Prima iarnă a trăit-⁠o într-⁠o peșteră mică, apoi și-⁠a zidit o chilie de lemn și o capelă. Către sfârșitul vieții lui, toți ciudii din partea locului erau botezați. Pentru cei nou-⁠botezați s-⁠a ridicat o biserică în numele Arătării Domnului. Cuviosul a trăit pe muntele Celma cincizeci și doi de ani. A fost îngropat în capela de la nordul bisericii Arătării Domnului. După izvorul sârb, sfintele lui moaște se odihnesc în mănăstirea lui.

La zece ani după moartea sfântului Chiril, în 1378, ieromonahul Arsenie a întemeiat Mănăstirea Chiril de la Celmogorsk. În 2005 episcopul Tihon al Arhanghelskului și Holmogorului a sfințit, aproape de ruinele fostei mănăstiri, o cruce de închinare în amintirea cuviosului Chiril de la Celmogorsk. Locuitorii satelor din apropierea mănăstirii cinstesc bradul și peștera lui Chiril.