Eutihian

Eutihian a fost episcop al Romei în ultimul pătrar al veacului al III-⁠lea. După Liber Pontificalis a păstorit de la 4 ianuarie 275 până la moartea sa, la 7 decembrie 283, însă Eusebiu al Cezareei îi dă doar zece luni. Sursele păstrează foarte puține despre el.

Epitaful său a fost găsit în catacomba Sfântului Calist, de pe Via Appia, iar din el se vede că papa era din Luni, în Etruria. Nu se mai știe nimic sigur despre viața lui. Perioada era una de pace relativă pentru Biserica Romei, și de aceea istoricii socotesc probabil că a murit de moarte firească. Calendarul roman din veacul al IV-⁠lea îl amintește la 7 decembrie în lista episcopilor, nu în rândul mucenicilor.

Liber Pontificalis spune despre el că ar fi îngăduit binecuvântarea strugurilor și a bobului la altar și că ar fi îngropat cu mâinile lui 324 de mucenici. Mulți istorici se îndoiesc de aceste știri și le socot dintr-⁠o vreme mai târzie.

A fost îngropat în cripta papilor din catacomba Sfântului Calist. În 1659 moaștele sale au fost dăruite episcopului Filippo Casoni din Florența, care le-⁠a lăsat prin testament orașului Sarzana, socotit ținutul de obârșie al papei.

Calendarul ortodox în limba engleză îl pomenește pe 8 decembrie, ca mucenic, iar Apusul pe 7 decembrie.