Dada din Persia

Sfântul Mucenic Dada din Persia a fost întâiul dregător al regelui persan Sapor și a murit pentru Hristos împreună cu Gaveddai și cu Casdoa, copiii regelui. Se pomenesc la 12 octombrie.

Regele nu știa că Dada este creștin și l-⁠a numit stăpânitor peste o provincie. Când s-⁠a aflat adevărul, Dada a fost lipsit de toate cinstirile, a fost adus la judecata chinuitorului Andromelih și osândit la ardere. Apropiindu-⁠se de rug, a făcut semnul Sfintei Cruci și rugul s-⁠a stins. Văzând minunea, prințul Gaveddai a crezut în Hristos și și-⁠a mărturisit credința în auzul tuturor. Judecătorul a spus regelui, iar regele a poruncit să fie chinuit. În toate chinurile, puterea lui Dumnezeu l-⁠a ocrotit; un înger al Domnului l-⁠a mângâiat, iar Domnul i-⁠a dat înapoi, de fiecare dată, tăria și sănătatea. Mulți dintre cei din temniță, între ei vrăjitorul Gargal, au văzut vindecările și au devenit creștini și au primit și ei moartea mucenicească.

Casdoa, sora lui, l-⁠a vizitat pe ascuns în temniță și i-⁠a adus apă. L-⁠a mai văzut o dată, când era chinuit. Sfântul a fost atârnat pe cruce și mulțime de săgeți au fost trase în el, dar săgețile se întorceau împotriva celor care le trăgeau. Văzându-⁠și sora, a îndemnat-⁠o să creadă în Hristos. Sfânta Casdoa s-⁠a mărturisit creștină și, din porunca tatălui ei, regele Sapor, a fost bătută cu cruzime și aruncată în temnița în care se afla fratele ei. Suferind de răni, ea l-⁠a rugat pe fratele mucenic să se roage pentru ea, iar el, după rugăciune, a asigurat-⁠o că nu va mai fi chinuită. A doua zi, la noi chinuri, Gaveddai a zărit în mulțime doi preoți, Dadie și Avdie, și i-⁠a rugat să-⁠i aducă untdelemn și apă, căci dorea să primească Sfântul Botez. Atunci un nor l-⁠a umbrit, din el s-⁠au vărsat peste el apă și untdelemn și s-⁠a auzit un glas: robul lui Dumnezeu, tu ai primit deja Botezul. Chipul lui s-⁠a luminat, iar în aer s-⁠a răspândit bună mireasmă. Chinuitorul a poruncit să fie străpuns cu sulițe și, după câteva ceasuri, el a murit cu rugăciunea pe buze. Trupul lui a fost tăiat în trei părți, dar preoții Dadie și Avdie și diaconul Armazat au luat sfintele rămășițe și le-⁠au îngropat cu cinste. Trupul Sfântului Dada, chinuit și el multă vreme și tăiat de viu în bucăți, a fost îngropat tot în taină de creștini.

La miezul nopții i s-⁠a arătat preotului Dadie mucenicul Gaveddai și i-⁠a dat un vas cu untdelemn, trimițându-⁠l la mucenița Casdoa să o ungă și să o împărtășească cu Sfintele Taine. Preotul a făcut așa, spunându-⁠i la sfârșit: adormi, sora mea, până la venirea Domnului, iar Sfânta Casdoa a trecut la Domnul. Mama ei a pregătit-⁠o pentru îngropare și a îngropat-⁠o lângă mucenicul Gaveddai.