Ioasaf cel Nou

Sfântul Cuvios Mucenic Ioasaf cel Nou a fost monah și ucenic al Sfântului Nifon al II-⁠lea, patriarhul Constantinopolului, și a murit mucenic în Constantinopol la 26 octombrie. Anul este dat de saint.gr și de Sanidopoulos drept 1516, în timp ce alte izvoare spun 1536. Originea lui nu se cunoaște.

Alături de Nifon și de ucenicul acestuia, Macarie, a mers în Valahia și în Macedonia, propovăduind cuvântul lui Dumnezeu unui popor însetat, și se silea să urmeze faptele și nevoințele dascălului său. Au poposit apoi la mănăstirea Vatoped, de pe Muntele Athos, până la mucenicia lui Macarie, în 1507. După aceea Nifon și Ioasaf au plecat în taină la mănăstirea Dionisiu. Ioasaf, ajuns la dragoste desăvârșită pentru Dumnezeu, a dorit să-⁠și dea și el viața pentru Hristos și i-⁠a spus gândul lui Nifon, care a înțeles că este voia lui Dumnezeu și i-⁠a spus că își va încheia nevoința mărturisitoare la Constantinopol.

După sfânta adormire a lui Nifon, în 1508, Ioasaf a plecat la Constantinopol. A propovăduit acolo, fără teamă, în fața musulmanilor, taina Sfintei Treimi și întruparea Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu. Turcii, uimiți și mâniați, l-⁠au adus înaintea judecătorului și, după chinuri cumplite, i-⁠au tăiat capul, iar el și-⁠a pecetluit mărturisirea cu sânge. Un epigram spune că a unit nevoința cu lupta mărturisirii și a luat dublă cunună.

Pomenirea lui este la 26 octombrie; la Vatoped este cinstit și la 25 octombrie, precum și la 10 iulie, ziua tuturor sfinților acestei mănăstiri.