Marin din Besalú

Marin din Besalú a fost un episcop și mărturisitor, cinstit ca sfânt la mănăstirea benedictină Sant Pere din Besalú, în Catalonia, unde se aflau rămășițele lui. Era cinstit în Biserica Catolică și, în afara Martirologiului, mai este păstrat în calendarele Bisericii Ortodoxe.

Nu se știe nimic despre viața lui, nici măcar când a trăit. Antoni Vicenç Domènec spune că trupul lui, împreună cu ale Sfinților Evidiu și Patron, era cinstit în mănăstire, că racle le erau pe altarul mare, cu candele aprinse necontenit, și că sărbătoarea lui Marin se ținea acolo la 19 august, cu slujbă proprie de episcop și mărturisitor. Pe altarul mare, deasupra raclei cu moaște, se afla o sculptură care îl înfățișa ca episcop.

Probabil, ca alte trupuri sfinte adunate în mănăstire, erau rămășițe ale unor oameni cinstiți, venite din alte locuri; pierderea moaștelor, a arhivelor și a mănăstirii face cu neputință să se afle cui au aparținut. În orice caz, era un episcop de dinainte de veacul al X-⁠lea, veacul întemeierii mănăstirii. Pornind de la aceste puține date, unele calendare vechi vorbesc despre un Marin din Besalú, egumen și episcop al Besalúului, mort în jurul anului 800. Eroarea este vădită, fiindcă mănăstirea a fost întemeiată abia în 977, iar episcopia din Besalú a existat doar între 1017 și 1020. Desființarea averilor bisericești din veacul al XIX-⁠lea a dus la părăsirea cinstirii lui și la dispariția moaștelor. Apare ca sfânt probabil real în Acta sanctorum a bollandiștilor. Fiind lipsit de date, a fost scos din Martirologiul Roman, dar se păstrează în calendarele Bisericii Ortodoxe, care au preluat calendarul catolic de dinaintea despărțirii.