Perpetuu de Tours

Sfântul Perpetuu de Tours a fost al șaselea episcop al Tours-⁠ului, între 460 și 490, mort la 30 decembrie 490 (fișa noastră dă în jurul anului 490). Era dintr-⁠o familie senatorială din Auvergne și i-⁠a urmat unei rude, poate unchiul său, Eustochiu; după el a păstorit o altă rudă apropiată, Volusian. A iubit literatura sfântă și a fost prieten al poetului Sidoniu Apollinaris. Se spune că și-⁠a dat averea mare pentru nevoiași. A păstorit Biserica din Tours treizeci de ani, întărind creștinismul în Touraine.

În 461 a prezidat un sinod la Tours, ținut de ziua Sfântului Martin, la care s-⁠a dat o regulă însemnată de disciplină bisericească; veghea cu grijă asupra purtării clerului și îi înlătura pe preoții nevrednici. În 465 a prezidat sinodul din Vannes, care a osândit folosirea „sorților sfinților”. A stăruit pentru cinstirea Sfântului Martin: a zidit biserica deasupra mormântului lui. Este un sfânt al Bisericii nedespărțite, pomenit la 8 aprilie (stil nou; 21 aprilie pe stil vechi).