Procul de Verona

Sfântul Procul (Proculus) a fost episcop al Veronei, în Italia, care a scăpat de prigoana lui Dioclețian și a murit în pace, în Verona, în jurul anului 320. Este cinstit în Biserica Romano-⁠Catolică, iar pomenirea lui este la 9 decembrie. Izvoarele noastre nu amintesc o cinstire ortodoxă.

În timpul prigoanei lui Dioclețian, Procul, episcop al Veronei, a mers în temniță ca să-⁠i îmbărbăteze pe Firm și Rustic. A fost legat și adus împreună cu ei înaintea consulului Anulin. Dar, fiind bătrân, Anulin nu l-⁠a socotit vrednic de atenția lui și l-⁠a lăsat liber, după ce l-⁠a bătut și l-⁠a izgonit din oraș. A trăit și a scăpat de prigoană. Se spune că a vizitat apoi Ierusalimul, că la întoarcere a fost luat prizonier și vândut ca rob, dar și-⁠a recâștigat libertatea și s-⁠a întors la Verona.

Moaștele lui se află în capela San Procolo, unită cu biserica San Zeno Maggiore, ridicată în veacul al VI-⁠lea sau al VII-⁠lea pe locul unei necropole creștine de pe via Gallica. Prima ei pomenire este însă din anul 845. Moaștele lui au fost găsite în 1492, în timpul unor lucrări de înnoire a bisericii. La San Zaccaria din Veneția se află o statuie de lemn, în mărime naturală, a sfântului (1451). Capul lui este cinstit la Bergamo. În 1704 Sebastiano Ricci a pictat la Veneția un tablou cu sfântul Procul pentru catedrala din Bergamo.