Vasile Iagodin

Sfântul Sfințit Mucenic Vasile (Vasili Alexandrovici Iagodin) a fost protoiereu, născut în satul Kliuci, ținutul Kerenski, gubernia Penza, și împușcat la 22 decembrie 1937 pe poligonul de la Butovo. Biserica Rusă l-⁠a trecut între sfinți în 2000, pentru cinstire în toată Biserica. Este pomenit la 9 (22) decembrie și în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ruși.

S-⁠a născut în familia unui preot. În 1890 a absolvit seminarul din Penza. A fost numit citeț și învățător la școala parohială. S-⁠a căsătorit cu Iulia Iakovlevna și au avut trei fiice. În 1891 a fost hirotonit preot pentru biserica din satul Ilmino, gubernia Penza. În 1895 a fost numit preot militar la fortificația Cikișliar, în regiunea Transcaspică. Din 1904 a fost preot al regimentului 221 de infanterie Troițko-⁠Serghiev din Moscova și protopop al diviziei 56 de infanterie. În 1911 a fost numit paroh în fortăreața Sveaborg din gubernia Nyland (azi în Finlanda) și în același an mitropolitul Vladimir al Moscovei l-⁠a ridicat la rangul de protoiereu. În 1918, la cererea obștii, a fost numit la biserica Sfântului Haritonie Mărturisitorul din Ogorodniki, la Moscova. A primit palița în 1921, iar în 1923 Patriarhul Tihon l-⁠a răsplătit cu mitra.

La 16 aprilie 1931 a fost arestat sub învinuirea de activitate antisovietică și închis în închisoarea Butîrka, în procesul de grup „Aleksinski F. N. și alții”. După trei zile a fost eliberat pentru că învinuirea nu s-⁠a dovedit. În primăvara lui 1937 a fost numit paroh al catedralei Bobotezei din Dorogomilovo, la Moscova, în locul protoiereului Alexandru Lebedev, care fusese arestat.

La 11 decembrie 1937 a fost arestat tot clerul catedralei Bobotezei din Dorogomilovo, între ei paroh protoiereul Vasile Iagodin și preotul Alexandru Buravțev. La mărturia unui martor mincinos, părintele Vasile a răspuns, în esență, că sunt bătrâni, că le-⁠a mai rămas puțin de trăit, că trebuie să crească tineretul în duhul adevărului creștin și să-⁠i vorbească tineretului despre marele trecut al poporului rus, care se va ridica iar ca mare putere națională. Nu s-⁠a recunoscut vinovat de agitație antisovietică. Troica NKVD pentru regiunea Moscova l-⁠a osândit la 20 decembrie 1937 la moarte, după articolul 58, punctele 10 și 11, pentru „conducerea unui grup contrarevoluționar fascist al clericilor”. A fost împușcat la 22 decembrie 1937 împreună cu preotul Alexandru Buravțev și îngropat pe poligonul de la Butovo.