Suibne

Suibne a fost al șaselea egumen al mănăstirii Iona, între 652 și 657, și este cinstit ca sfânt cuvios în Biserica din Apus. Egumenia lui este puțin cunoscută.

Analele din Ulster îi spun Mac Cuitri, adică din neamul Fir Thrí (Urthri). Originea lui este necunoscută, dar este singurul dintre primii egumeni ai Ionei care nu ține de neamul lui Columba, Cenél Conaill, ci de altul. În vremea lui, Iona era cel mai însemnat centru bisericesc din Insulele Britanice, iar evanghelizarea Angliei a mers mai departe: în 656 Diuma a devenit primul episcop al Merciei. A fost contemporan cu puternicul rege Oswiu al Northumbriei, crescut în exil de monahii din Iona și favorabil creștinismului irlandez; tot atunci a început să se întărească în anturajul regelui partida care cerea ritul și liturghia romană.

A adormit la 11 ianuarie 657, zi în care este pomenit.