Warmund de Ivrea

Fericitul Warmund de Ivrea (Warmondo) a fost episcop al cetății Ivrea, în Piemont, în Italia, între 965 sau 968 și aproximativ 1011, când a adormit. Făcea parte din nobila familie Arborio.

În lunga lui păstorire a înălțat cinstirea cetății: a refăcut din temelii catedrala, după cum arată o inscripție de piatră din ambulatoriul ei, și a dat un nou avânt atelierului de scris, din care provin codici miniați păstrați azi în Biblioteca Capitulară, între care Sacramentarul episcopului Warmund din anul 1002. A rămas cunoscut mai ales pentru lupta cu Arduin, marchizul de Ivrea, cu care s-⁠a certat pentru drepturi feudale. Împăratul Otto al III-⁠lea i-⁠a dat dreptul de a face dreptate, de a strânge dări și de a ridica oaste. În 997-999 tulburările au fost aprige; Warmund a dat de două ori afurisenia asupra lui Arduin, dar în 1001 acesta a cucerit Ivrea și Vercelli și i-⁠a alungat pe episcopi, iar în 1002 a fost proclamat rege al Italiei. În 1004 noul împărat Henric al II-⁠lea l-⁠a înfrânt pe Arduin, iar Warmund și-⁠a recăpătat scaunul.

Numele lui a fost socotit sfânt încă din secolul al XII-⁠lea. Moaștele se păstrează într-⁠o urnă pe altarul unei capele din Domul din Ivrea. Papa Pius al IX-⁠lea a recunoscut cinstirea lui, ca fericit, la 17 septembrie 1857, iar pomenirea se ține la 13 noiembrie, după calendarul apusean (stil nou).