Anastasia Șilova

Sfânta Muceniță Anastasia Șilova a fost ucisă prin împușcare în ziua de 15 martie 1922, pe treptele Catedralei Învierii din orașul Șuia, gubernia Vladimir, în vremea reprimării împotriva apărătorilor bisericii. Este pomenită împreună cu sfințiții mucenici Pavel Svetozarov și Ioan Rojdestvenski și cu mucenicii Petru Iazîkov, Nicolae Malkov, Avxentie Kalașnikov și Serghei Mefodiev. Se prăznuiesc la 7 februarie, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 10 mai și la 20 iunie, în Soborul sfinților din mitropolia Ivanovo.

La 2 ianuarie 1922 puterea sovietică a dat un decret de scoatere a bunurilor de muzeu. Foametea care a urmat războiului civil le-⁠a îngăduit bolșevicilor să continue războiul și să jefuiască bisericile și să omoare pe slujitori. Patriarhul Tihon, în august 1921, a cerut ajutor pentru cei flămânzi patriarhilor ortodocși, papei Romei, arhiepiscopului de Canterbury și oamenilor din Rusia și din toată lumea, și a binecuvântat înființarea unui Comitet bisericesc de ajutor. Guvernul a cerut desființarea lui și predarea banilor adunați. În februarie 1922 s-⁠a pornit campania de scoatere a obiectelor de valoare din biserici. La 19 februarie Patriarhul a adresat o chemare către credincioși.

Unele dintre cele dintâi victime ale acestei campanii au fost preoții și mirenii din orașul Șuia și din satul Paleh din gubernia Vladimir: protoiereul Pavel Svetozarov, preotul Ioan Rojdestvenski, Petru Ivanovici Iazîkov, Nicolae Malkov, Avxentie Kalașnikov, Serghei Mefodiev și fecioara Anastasia. Miercuri 15 martie 1922, în piața din fața catedralei Învierii s-⁠a adunat poporul, mai ales femei. Au venit milițieni călare cu bice, apoi ostași, și s-⁠au adus automobile cu mitraliere. Adolescenții au urcat în clopotniță și au tras clopotele. S-⁠a început să se tragă, la început deasupra capetelor, apoi în mulțime. Primul a fost ucis Nicolae Malkov, care strigase „Ortodocșilor, stați pentru credință”. A doua a fost ucisă fecioara Anastasia: în dimineața aceea, în drum spre fabrică, se oprise la catedrală, urcase împreună cu alții pe trepte și acolo a fost împușcată. Au fost uciși și Avxentie Kalașnikov și Serghei Mefodiev. Douăzeci și doi de oameni au avut de suferit din partea credincioșilor.

Pe urmă a avut loc procesul, la Ivanovo-⁠Voznesensk, care a început la 21 aprilie. La 25 aprilie protoiereul Pavel Svetozarov, preotul Ioan Rojdestvenski și mireanul Petru Iazîkov au fost osândiți la moarte. Cererea de grațiere a fost respinsă: la 4 mai Biroul Politic a confirmat osânda, iar la 10 mai 1922, la ora două noaptea, sentința a fost împlinită. Se povestește că, înainte de execuție, preoții au săvârșit slujba de înmormântare pentru ei și pentru mireanul Petru și s-⁠au purtat cu bărbăție. Ultima rugăciune a părintelui Pavel a fost pentru copiii rămași orfani.