Cei douăzeci și șase de mucenici din Crimeea

Cei douăzeci și șase de mucenici din Crimeea, numiți și mucenicii goți, au fost creștini care au suferit mucenicia în Crimeea în a doua jumătate a veacului al IV-⁠lea. Sursa spune că erau arieni. Sunt pomeniți la 26 martie.

În veacul al IV-⁠lea unii goți au început să se convertească la creștinism; regele Atanaric, ca și tatăl său înaintea lui, a prigonit pe creștini, fără să țină seama de învățătura lor (erau, pe lângă ortodocși, și audieni și arieni, aceștia din urmă datorită predicii lui Ulfila). Mucenicii din acest grup erau arieni. După hagiografii, Atanaric a încredințat prigonirea unui general numit Winguric (sau Jungerich); acesta a pus o statuie păgână pe un car și a dus-⁠o printre corturile pe care creștinii le foloseau la slujbele lor; cei care se închinau idolului erau cruțați, iar ceilalți erau arși de vii în corturi. Astfel au pierit trei sute opt oameni, dintre care ne-⁠au rămas numele a douăzeci și șase: doi preoți, Bercus (Werkas) și Bathusius (Bathouses); un monah, Arpilus (Arpulas); unsprezece mireni, Abibus (Abippas), Agnus (Hagias), Reasus (Rhyias), Igathrax (Egathrax), Iscoeus (Iskous, Eskoes), Silas, Signicus (Sigetzas), Sonirilus (Swerilas), Suimbalus (Swemblas), Thermus (Therthas) și Phillus (Philgas); și mirence, Anna, Alla (Alas), Larissa (Baren, Beride), Monco (Manca, Moiko), Uirko (Virko, Weko) și Animais (Animaida, Anemais). Numele din listă sunt în parte gotice, în parte frigiene, siriene și capadociene.

Mai târziu, pe vremea lui Valentinian al II-⁠lea și a lui Teodosie (383 până la 392), Gaatha, văduva unui alt ofițer, tovarăș al lui Winguric, a adunat moaștele acestor mucenici și, însoțită de fiica ei Dulcilla (Duklida) și de un mirean numit Wella (Thyellas), le-⁠a dus la Cizic. Lăsând-⁠o acolo pe Duklida, Gaatha s-⁠a întors în Gotia; după unele izvoare, aici a fost ucis cu pietre Wella, iar după altele cei care au suferit această mucenicie au fost Gaatha și fiul ei Agathon.