Eucleu din Perga

Sfântul Mucenic Eucleu din Perga a trăit în cetatea pamfiliană Perga pe vremea împăratului Diocletian (284-305) și a pătimit împreună cu Leonțiu, Atiu, Alexandru, Chindeu, Minsifei, Chiriac, Mineon și Catun.

Toți s-⁠au botezat încă din pruncie. Mineon era dulgher, ceilalți erau lucrători ai pământului. În vremea prigoanei cumplite împotriva creștinilor, sfinții au dorit cu un singur gând să primească nevoința muceniciei pentru Hristos. Au dărâmat capiștea zeiței păgâne Artemis, iar pentru aceasta au fost dați la chinuri cumplite și aruncați fiarelor în circ. Dar fiarele, îmblânzite de rugăciunile mucenicilor, nu s-⁠au atins de ei. Privitorii au fost cuprinși de groază și strigau cu glas tare: „Mare este Dumnezeul creștinilor”.

A izbucnit o furtună cumplită, și pe pământ cădeau deodată și grindină, și foc. Din cer s-⁠a auzit un glas care chema pe mucenici în Împărăția cerurilor. La acest glas sfinții s-⁠au umplut de bucurie și, plecându-⁠și capetele sub sabie, au primit cununile muceniciei.

Sinaxarul îi pomenește pe toți la 14 august (stil nou).