Eusebiu

Eusebiu (Eusebiu din Fano, Eusebio di Fano) a fost episcop al Fano-⁠ului, în veacul al V-⁠lea, și a murit în jurul anului 526. Se știe puțin despre viața lui; data exactă a hirotoniei lui ca episcop rămâne necunoscută. Este documentat istoric pentru prima oară la sinodul roman convocat de papa Simah la 6 noiembrie 502, unde semnătura lui apare pe penultimul loc între cei 64 de episcopi prezenți, între Propinquus din Trevi și Romanus din Nomento. Predecesorul său, Vitalis, trăia încă la 1 martie 499.

A făcut parte din solia, din care făcea parte și papa Ioan I, trimisă de Teodoric spre sfârșitul lui 525 la Constantinopol, pentru a obține de la împăratul Iustin I o atenuare a măsurilor luate împotriva arienilor, religia regelui ostrogot. Misiunea a eșuat, iar la întoarcere, în jurul lui mai 526, papa și episcopul Eusebiu au fost închiși de Teodoric la Ravenna. Papa a murit în închisoare la 18 mai 526; după tradiție, Eusebiu a murit în aceeași zi, la Fano. Fișa arhivei dă pomenirea la 18 aprilie, în calendarul apusean (stil nou). Sfânt al Bisericii nedespărțite, cinstit în Apus.