Eutihie din Nursia

Sfântul Cuvios Eutihie din Nursia, egumen, a fost monah și s-⁠a nevoit în Italia, în veacul al VI-⁠lea, în ținutul Nursiei, împreună cu Cuviosul Florențiu. Prin învățătura lui a întors mulți oameni la Dumnezeu.

Când egumenul unei mănăstiri din apropiere a murit, frații l-⁠au rugat stăruitor să le fie stareț. Eutihie a primit, dar a continuat să poarte de grijă locului unde se nevoise mai înainte, unde rămăsese tovarășul său de nevoință, Florențiu. Florențiu săvârșea minuni încă în viață. Printre altele, a îmblânzit un urs care îl slujea, păștea oile, aducea apă și împlinea alte porunci ale bătrânului. Patru monahi, pizmuind slava lui Florențiu, au omorât ursul. Sfântul le-⁠a vestit pedeapsa lui Dumnezeu pentru ucigași, și așa s-⁠a și întâmplat, căci cei patru au fost loviți de boală. Văzând pedeapsa, Florențiu s-⁠a întristat adânc și s-⁠a căit pentru cele întâmplate, numindu-⁠se pe sine ucigașul acelor monahi.

Eutihie nu a săvârșit minuni în viață, dar după moartea lui s-⁠au dat vindecări de la veșmintele sale rămase. În vreme de secetă, cu veșmintele lui au străbătut câmpurile, iar Dumnezeu a trimis ploaie, așa cum s-⁠a întâmplat în 1492. Cuviosul Eutihie a murit la 23 mai 540, iar Cuviosul Florențiu la 1 iunie 547. Eutihie se pomenește la 5 septembrie (stil nou). Povestea lor a fost scrisă și de Sfântul Dimitrie al Rostovului.