Gratilian din Falerii

Sfântul Mucenic Gratilian (Gratilianus, Grațilian) din Falerii Novi a fost un tânăr mucenicit la 12 august 269 la Falerii Novi, în Italia. Este ocrotitor al orașului Bassano Romano și al secției eparhiale a Acțiunii Catolice din Civita Castellana. Izvoarele noastre îl arată cinstit în Biserica Catolică, ca sfânt local; nu arată o glorificare ortodoxă. Izvorul rus pune viața lui „în vremea Tetrarhiei, sub Dioclețian”, deși anul 269 vine mai înainte de domnia lui Dioclețian (care a început în 284), ceea ce nu se potrivește.

Era dintr-⁠o familie aleasă din Falerii Novi, iar tatăl lui, Maximian, era prieten al guvernatorului cetății. Prieten al Sfântului Lanno, apărătorul din Bassanello, Gratilian a aflat de credința creștină și, fără știrea părinților, a fost botezat de Eutihie, apostol al zonei. În vremea aceea, din porunca lui Dioclețian, pentru restabilirea unității religioase a imperiului, s-⁠au făcut cumplite prigoane împotriva creștinismului și a religiilor orientale. În ciuda rugăminților părinților și ale guvernatorului, Gratilian a refuzat să se lepede de creștinism. A fost prins, adus la primul interogatoriu și apoi aruncat în temniță. Dar, din pricina obârșiei lui nobile, nu putea fi osândit ca un simplu plebeu, căci la procesele aristocraților trebuia să ia parte însuși împăratul. Guvernatorul din Falerii a trimis împăratului o scrisoare cerându-⁠i sfatul, iar acesta a răspuns că, dacă tânărul nu se leapădă de credință, trebuie osândit la moarte.

Între timp, în temniță, Gratilian a întors la Domnul și a botezat pe Feliciana (Felicissima), o fată oarbă din naștere, căreia, după tradiție, i s-⁠a dat vederea. În temniță, Gratilian a fost vizitat de părinți și cunoscuți, care îl îndemnau să se lepede de creștinism ca să-⁠și scape viața, dar el a refuzat. A sosit ziua judecății și, văzând că nici Gratilian, nici Felicissima nu se leapădă de credință, guvernatorul a poruncit ostașilor să le scoată ochii și dinții cu pietre, apoi să-⁠i omoare. La 12 august 269, pe malul pârâului „Râul Purgatoriului” (Rio Purgatorio), care curgea prin Falerii Novi (azi Fabrica di Roma) și Falerii Veteres (azi Civita Castellana), Gratilian și Felicissima au fost decapitați. La locul execuției se află un izvor care poartă numele Sfântului Gratilian. În același an prigoana a încetat, iar guvernatorul, învinuit de corupție, a fost osândit la moarte la Roma. După tradiție, la trei zile după moarte, într-⁠o noapte adâncă, Sfântul Gratilian s-⁠a arătat împreună cu Felicissima părinților lui, vestindu-⁠le moartea apropiată a guvernatorului din Falerii.

Locuitorii din Bassano Romano, în semn de recunoștință pentru Sfântul Gratilian ca ocrotitor al orașului lor, au ridicat în 1546 o biserică în cinstea lui. La 12 august îi prăznuiesc pomenirea. Este cinstit și ca ocrotitor al secției eparhiale a Acțiunii Catolice, proclamat de episcopul Roberto Massimiliani la 15 septembrie 1951. După tradiția cinstirii din Bassano Romano, în 1489 Gratilian s-⁠a arătat unui pustnic care păzea biserica din Caprânica, unde odihnea capul sfântului, și i-⁠a poruncit să-⁠l ducă la Bassano Romano. La sosirea la Bassano, urna ce cuprindea capul s-⁠a deschis și sfântul cap a căzut din ea în locul unde s-⁠a ridicat mai târziu biserica în cinstea sfântului. De atunci cei ce cinstesc pe sfânt merg la catedrală, unde aduc daruri și îmbrățișează capul de bronz care înfățișează sfântul odor.