Grigorie al V-⁠lea

Sfântul Sfințit Mucenic Grigorie al V-⁠lea a fost de trei ori patriarh ecumenic al Constantinopolului și a fost spânzurat de turci în 1821, în ziua Paștilor, la începutul Războiului de Independență al Greciei. Este pomenit la 10 aprilie.

Tinerețea

S-⁠a născut în 1745 sau 1746 la Dimitsana, în Peloponez, într-⁠o familie săracă; numele lui în lume era Gheorghios Angelopoulos. După primele învățături din sat, a studiat la Atena, apoi, din 1767, la Smirna, unde un unchi al său era la biserica Sfântului Gheorghe. S-⁠a călugărit la mănăstirea din Strofades, luând numele Grigorie, apoi a studiat la școala din Patmos. Întors la Smirna, a fost hirotonit diacon de mitropolitul Procopie. Traducerea în greaca nouă a omiliilor Sfântului Ioan Gură de Aur i-⁠a dat faimă de om de știință. În 1785, când Procopie a fost ales patriarh, Grigorie a fost sfințit mitropolit al Smirnei.

Patriarh

În 1797 Sfântul Sinod l-⁠a ales patriarh al Constantinopolului. A fost scos din scaun în 1798 și trimis la mănăstirea Iviru, de la Muntele Athos; a fost ales a doua oară, în 1806, și scos din nou, în 1808 sau 1810, când a fost surghiunit întâi la Insulele Prinților și apoi iar la Athos. La 14 decembrie 1818 a fost ales pentru a treia oară. S-⁠a îngrijit mult de cultura clerului și de refacerea catedralei patriarhale Sfântul Gheorghe, stricată rău de incendiul din 1738. Ca să nu atragă represalii asupra grecilor din Constantinopol, a osândit mișcarea revoluționară greacă, iar când i s-⁠a propus să intre în societatea secretă Filiki Eteria, a refuzat, spunând că nu poate jura ascultare nesocotită unor conducători necunoscuți lui.

Moartea

După ce răsculații greci au avut câteva izbânzi în Peloponez, sultanul Mahmud al II-⁠lea l-⁠a socotit vinovat că nu a putut potoli răscoala. Îndată după Sfânta Liturghie a Paștilor, la 10 aprilie 1821, turcii l-⁠au luat din catedrala patriarhală, încă în odăjdii, și l-⁠au executat pe loc, iar trupul i-⁠a rămas două zile atârnat de poarta patriarhiei. Mai târziu marinari greci au adus trupul la Odesa. În cele din urmă a fost îngropat în catedrala mitropolitană din Atena. Poarta Sfântul Petru a patriarhiei a fost zidită în 1821 și a rămas închisă de atunci. Uciderea lui, mai ales în ziua Paștilor, a mâniat și a îndurerat pe greci și Rusia ortodoxă și a stârnit proteste în Europa. Biserica Greciei îl cinstește ca pe un mucenic al neamului.