Hema de Gurk

Sfânta Cuvioasă Hema de Gurk (numită și Gemma sau Emma) a fost o văduvă cucernică din Carintia, întemeietoare a mai multor biserici și mănăstiri. A adormit la 29 iunie 1045, la Gurk.

S-⁠a născut în jurul anului 980, într-⁠o familie nobilă înrudită cu Luitpoldingii bavarezi și cu împăratul Henric al II-⁠lea. Potrivit hagiografiei ei, a crescut la curtea imperială de la Bamberg, pe lângă împărăteasa Sfânta Cunigunda. S-⁠a căsătorit cu contele carintian Wilhelm și a avut doi fii. Soțul și fiii au fost uciși, probabil în 1036, de ducele Adalbero de Carintia, în răzbunare. Hema a rămas stăpâna unor averi mari și le-⁠a folosit în folosul săracilor, fiind socotită sfântă încă în viață.

A întemeiat zece biserici în Carintia și, în 1043, mănăstirea dublă benedictină de la Gurk, unde s-⁠a retras în ultimii ani și a luat chipul monahal. După moartea ei, arhiepiscopul Gebhard al Salzburgului a desființat mănăstirea și a folosit veniturile ca să înființeze, în 1072, eparhia de Gurk-⁠Klagenfurt; tot din averea ei s-⁠a întemeiat în 1074 mănăstirea Admont. Din 1174 moaștele ei se află în cripta catedralei din Gurk, unde vin pelerini de aproape trei veacuri.

Este ocrotitoarea Carintiei și a eparhiei de Gurk; la ea se cere ajutor pentru nașteri ușoare și boli de ochi. A fost fericită în 1287 și canonizată de papa Pius al XI-⁠lea la 5 ianuarie 1938. Biserica Romano-⁠Catolică îi sărbătorește ziua la 27 iunie, fiindcă 29 iunie e ziua Sfinților Petru și Pavel; calendarul ortodox o pomenește la 29 iunie, ca sfântă a Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.