Ioad

Sfântul Proroc Ioad este numele pe care Biserica Ortodoxă îl dă prorocului Vechiului Testament despre care se povestește în a treia carte a Regilor. Mai este numit uneori Ioil (a nu se încurca cu Ioil, unul dintre cei doisprezece proroci mici). Biserica Ortodoxă Rusă îl pomenește la 12 aprilie (30 martie după calendarul vechi). Era om din Iuda, în vremea regelui Ieroboam, în veacul al X-⁠lea înainte de Hristos.

În textul biblic nu este numit pe nume, ci este numit „omul lui Dumnezeu”. În Vieți ale sfinților, alcătuite de Sfântul Dimitrie al Rostovului, se spune că prorocul Ioad era din Samaria, dar în Vechiul Testament nu este nicio indicație despre aceasta.

Potrivit povestirii biblice, prorocul a fost trimis de Domnul din Iuda la Betel, ca să mustre pe regele Israelului, Ieroboam I, pentru că a abătut poporul spre închinarea la idoli. Ioad s-⁠a înfățișat înaintea lui Ieroboam când acesta aducea jertfă la altarul păgân și a rostit profeția. Regele a încercat să-⁠i facă semn cu mâna străjii să-⁠l prindă pe proroc, dar mâna i s-⁠a uscat deodată. Regele l-⁠a rugat pe Ioad să se roage lui Dumnezeu pentru vindecarea mâinii și, la rugăciunea lui, a primit vindecare. Când l-⁠a trimis pe proroc la Ieroboam, Domnul i-⁠a poruncit: „Să nu mănânci acolo pâine și să nu bei apă și să nu te întorci pe drumul pe care ai venit” (3 Regi 13, 9). De aceea a refuzat să primească mâncare și băutură în casa regelui, precum și darul oferit. Însă, întorcându-⁠se pe alt drum, a călcat porunca și a mâncat din ceea ce i-⁠a oferit un proroc bătrân care locuia la Betel (numit de Sfântul Dimitrie al Rostovului Emvi). Pentru aceasta Ioad a fost ucis de un leu, dar trupul lui a rămas neatins și a fost îngropat de prorocul care îl ispitise, aproape de locuința sa.