Ionat de Marchiennes

Sfântul Cuvios Ionat de Marchiennes (Jonatus) a fost ucenic al Sfântului Amand și egumen al mănăstirii Marchiennes, din Flandra franceză, și apoi al celei de la Elnone. A adormit la 1 august, în jurul anului 690 sau 695.

A fost monah la Elnone sub Amand. Potrivit Analelor de la Marchiennes, a fost cel dintâi egumen al mănăstirii Marchiennes din 641 (calendarele spun 643 până în 652). Mănăstirea fusese întemeiată de Amand ca mănăstire de călugări, dar Ionat a primit și maici în ea, încă de la început; prima a fost Rictruda. În jurul anului 652 a devenit al treilea egumen de la Elnone; o sursă din veacul al XII-⁠lea spune că a condus Elnone de două ori, mai întâi înainte de Marchiennes și apoi odată cu aceasta, în vremea celui de-⁠al treilea pelerinaj al lui Amand la Roma. Și-⁠a petrecut ultimii ani la Marchiennes.

Cea mai veche sursă despre viața lui este scrierea lui Hucbald; în veacul al XII-⁠lea Galbert de Marchiennes a scris Minunile lui Ionat. Toate izvoarele sunt scrise după năvălirile vikingilor din secolul al IX-⁠lea, care au distrus actele originale ale mănăstirii. Este pomenit la 1 august în Martirologiul roman din 2004; mutarea moaștelor lui a fost sărbătorită în jurul Marchiennes până în vremea noastră la 8 aprilie. Calendarul ortodox îl pomenește la 1 august, ca sfânt al Bisericii nedespărțite, după calendarul pe stil nou.