Mamica din Gotia

Sfânta Muceniță Mamica din Gotia este una dintre mucenicii goți care au pătimit în jurul anului 375, în vremea regelui Unguric, prigonitor al creștinilor. Cu ea sunt pomeniți preoții Vafusie și Verc, monahul Arpila, mirenii Aviv, Agn, Reas, Igafrax, Iscon, Sila, Sigit, Soniril, Suimvl, Ferm, Fil, Constans și prințul Agaton, precum și mucenițele Ana, Alla, Larisa, Moico, Mamica, Uirco, Animaisa (Animaida), Gaafa, regina goților, și Duclida, prințesa goților.

Regele a poruncit să fie dată foc bisericii în timpul slujbei. În flăcări au pierit trei sute opt oameni, dintre care se cunosc numele a douăzeci și unu de mucenici. Alla, văduva regelui got, împreună cu fiica ei Duclida, a adunat rămășițele sfinților mucenici și le-⁠a dus în Siria. Apoi s-⁠a întors în patrie, unde după un timp a fost ucisă cu pietre și a murit ca mucenică împreună cu fiul ei Agaton. Moaștele sfinților mucenici au rămas la Duclida, care pe vremea lui Valentinian al II-⁠lea și a lui Teodosie cel Mare a venit la Chizic și a dat o parte din moaște pentru sfințirea unei biserici. Moartea Duclidei, cea dreaptă, a fost liniștită.

Pagina lămurește că goții erau un grup de triburi germanice, a căror țară se întindea de la Vistula de jos la Marea Neagră. Locuiau mai ales pe Dunăre, în România de azi, și s-⁠au răspândit apoi aproape în toată Europa. Pomenirea lor se face la 8 aprilie, după stilul nou.