Marian Diaconul

Sfântul Mucenic Marian Diaconul a pătimit la Roma, în vremea împăratului Numerian (283-284), între mulții creștini care s-⁠au adunat în peștera de lângă locul mucenicirii Sfinților Hrisant și Daria. Pagina Azbyka le povestește în viața acestor sfinți, împreună cu Claudiu, Ilaria, Iason și Maur, preotul Diodor și diaconul Marian.

Hrisant era dintr-⁠o familie păgână, avea o bună învățătură și a găsit în cărțile creștinilor Noul Testament, care i-⁠a luminat sufletul. L-⁠a aflat pe preotul Carpofor, ascuns din pricina prigoanei, și a primit de la el Botezul, apoi a început să propovăduiască pe față Evanghelia. Tatăl său, ca să-⁠l abată, l-⁠a însurat cu frumoasa Daria, preoteasă a Atenei Pallas, dar Hrisant a convins-⁠o să creadă în Hristos, și cei doi, de comun acord, au ales viața curată. După moartea tatălui au trăit în case separate. Hrisant a adunat în jurul lui câțiva tineri, iar Daria niște femei cucernice. Cetățenii s-⁠au plâns eparhului Celerin că ei propovăduiesc necăsătoria, iar Hrisant a fost dat la chinuri tribunului Claudiu. Chinurile n-⁠au clintit curajul tânărului, fiindcă puterea lui Dumnezeu îl ajuta. Mirat, Claudiu a crezut în Hristos și s-⁠a botezat cu soția sa Ilaria, cu fiii Iason și Maur și cu toți ai casei și cu ostașii. Aflând, împăratul Numerian a poruncit să fie uciși toți: Claudiu a fost înecat în mare, iar fiii și ostașii decapitați. Creștinii au îngropat trupurile într-⁠o peșteră din apropiere, unde Ilaria venea mereu să se roage; a fost urmărită și adusă la chinuri. A cerut câteva clipe pentru rugăciune și, sfârșind-⁠o, a murit. O slujnică a îngropat-⁠o în peșteră lângă fiii ei.

Pe Daria au dat-⁠o într-⁠un loc de desfrâu, dar acolo a păzit-⁠o un leu trimis de Dumnezeu, care îi trântea la pământ, fără să-⁠i omoare, pe cei ce încercau s-⁠o pângărească. Mucenița le propovăduia pe Hristos și îi aducea pe calea mântuirii. Pe Hrisant l-⁠au aruncat într-⁠o groapă împuțită, în care se scurgea necurățenia orașului, dar i-⁠a strălucit lumina cerească și groapa s-⁠a umplut de mireasmă. Atunci Numerian i-⁠a dat pe Hrisant și pe Daria călăilor; după chinuri, mucenicii au fost îngropați de vii.

În peștera de lângă locul ucigerii se adunau creștinii și prăznuiau ziua morții mucenicilor, săvârșeau slujbe și se împărtășeau cu Sfintele Taine. Aflând, autoritățile păgâne au poruncit să se astupe intrarea peșterii în care se rugau oamenii. Așa au murit în chinuri mulți creștini, dintre care doi sunt cunoscuți cu numele: preotul Diodor și diaconul Marian.

Pomenirea lor se face la 1 aprilie, după stilul nou.