Sari la conținut

Sfânta Muceniță

Matrona din Tesalonic

Muceniță din Tesalonic

Tânără roabă din Tesalonic, care a murit mucenică în urma bătăilor stăpânei ei, pentru credința creștină.

Prăznuire
27 martiestil vechi 9 aprilie
Adormită
300secolul III
Locul
Salonic

Viața

Sfânta Muceniță Matrona din Tesalonic a fost o tânără roabă creștină din Tesalonic, care a murit pentru credința ei în Hristos în veacul al III-⁠lea sau al IV-⁠lea. Este pomenită de Biserica Ortodoxă la 27 martie și cinstită și în Biserica Romano-⁠Catolică, mai ales la Barcelona, unde se prăznuiește la 15 martie. În Barcelona este ocrotitoare a orașului, împreună cu Sfânta Eulalia.

Matrona era roaba Pautilei (sau Pantilla), o femeie iudee, soția unuia dintre comandanții militari ai Tesalonicului. Era creștină din tinerețe. Stăpâna ei încerca mereu să o abată spre iudaism, însă Matrona se ruga în ascuns lui Hristos și mergea pe furiș la biserică. Când Pautila a aflat, a întrebat-⁠o de ce nu merge la sinagogă. Matrona a răspuns, după Viață, că în Biserica creștină se află Dumnezeu, iar de la sinagogă El S-⁠a depărtat. Mâniată, stăpâna a bătut-⁠o și a legat-⁠o și a încuiat-⁠o într-⁠o cămară întunecoasă. Dimineața a găsit-⁠o dezlegată de legături. Stăpâna a bătut-⁠o iarăși aproape de moarte, a legat-⁠o mai strâns și a încuiat-⁠o, pecetluind ușile. Timp de patru zile Matrona a stat fără apă și fără hrană, iar Pautila a aflat-⁠o din nou dezlegată și în rugăciune. Lovită încă o dată cu bâte, Matrona și-⁠a dat sufletul lui Dumnezeu. Trupul ei a fost aruncat de sus, de la locuința stăpânei. Creștinii l-⁠au luat și l-⁠au îngropat cu cinste în afara zidurilor cetății, lângă drum.

Episcopul Alexandru al Tesalonicului, cel dintâi episcop de după edictul de la Milano din 313, i-⁠a mutat moaștele și a zidit o biserică în numele ei, despre care se vorbește în secolul al VII-⁠lea în „Minunile Sfântului Dimitrie”. Se spune că Pautila a fost pedepsită, căci a alunecat de la locul de unde fusese aruncat trupul sfintei și s-⁠a prăbușit la pământ. În afara zidurilor se afla și o mănăstire închinată ei, arsă în atacul slavilor din 618 și refăcută mai târziu.

În jurul anului 992, moaștele au fost urcate pe o corabie spre Marsilia, dar o furtună a dus nava la Barcelona. Acolo au fost așezate mai întâi în biserica Sfântul Fructuos de pe muntele Montjuïc, numită în 1403 „Santa Madrona”. În 1558 a fost sfințită pe Montjuïc o nouă biserică închinată ei, care a fost distrusă în 1713, în vremea războiului pentru moștenirea Spaniei. Sfânta este cinstită la Barcelona și în alte localități din Catalonia, iar un schit pe Montjuïc și biserici din Madrona și Móra d'Ebre îi poartă numele.

Prăznuiți în aceeași zi 27 martie