Augusta din Treviso

Sfânta Muceniță Augusta, fecioară din vremea Imperiului Roman, este cinstită la Treviso, Ceneda și Serravalle, în nordul Italiei. Viața ei se păstrează mai ales în povestiri legendare. Biserica o pomenește pe 27 martie.

Sursele

Faptele ei au fost scrise în secolul al XVI-⁠lea de Minuccio Minucci din Serravalle, secretarul papei Clement al VIII-⁠lea și protonotar apostolic. Ele au fost tipărite la Köln în 1581, în culegerea De probatis sanctorum historiis a învățatului german Laurentius Surius. Se crede că povestirea se sprijină pe legende și tradiții mai vechi. Numele ei se află în Catalogul sfinților al lui Ferrarius, dar nu în Martirologiul roman. Epoca ei se pune în unele izvoare pe la 100, în altele în secolul al V-⁠lea.

Povestea după tradiție

După Faptele legendare, Augusta era fiica lui Matruc, căpetenie păgână a alamanilor, care cucerise și stăpânea Friuli, ținut deja creștinat. Potrivit unei alte versiuni, Matruc era unul dintre căpitanii puși în Veneția după venirea lui Alaric în Italia, în 402. Mama Augustei a murit la naștere, iar tatăl, în durerea lui, a iubit-⁠o mult pe fiică.

Augusta a primit în taină botezul de la un pustnic care locuia lângă castelul Serravalle și a început să trăiască după Evanghelie, mângâindu-⁠i pe creștinii prigoniți de tatăl ei, ajutându-⁠i și rugându-⁠se împreună cu ei. I se atribuie și unele minuni. Când Matruc a aflat, a certat-⁠o, iar ea și-⁠a apărat cu stăruință credința. El a închis-⁠o și i-⁠a scos dinții. A fost mult timp când închisă, când chinuită. A fost osândită la rug, dar a ieșit nevătămată, apoi legată de o roată și aruncată de pe un deal, dar nici atunci n-⁠a pățit nimic. În cele din urmă, Matruc a tăiat-⁠o cu sabia, la Serravalle, azi cartier al orașului Vittorio Veneto.

După aceea, se spune, tatăl s-⁠a căit, i-⁠a îngropat cinstit trupul, și-⁠a petrecut restul vieții căutând adevărul și a plecat din Serravalle în Germania, țara lui.

Cinstirea

Se povestește că moaștele ei au fost aflate la câțiva ani după moarte pe dealul numit după ea Santa Augusta, care străjuiește Serravalle, și că în secolul al V-⁠lea s-⁠a ridicat acolo o biserică. Sărbătoarea mutării moaștelor se ținea pe 1 august, iar aflarea lor se pomenea pe 22 august; ziua principală este 27 martie. Capela cea mai veche, a Sfintei Fecioare și Mucenițe Augusta, are fresce renascentiste de Giovanni Antonio da Meschio, iar moaștele ei sunt ținta pelerinajelor. Împreună cu Sfântul Tițian este ocrotitoarea orașului Vittorio Veneto.