Maxențiu de Agde

Sfântul Cuvios Maxențiu de Agde (numit și Maxențiu de Poitou, în franceză Maixent) s-⁠a născut la Agde, în Galia, în jurul anului 445, cu numele Adjutor, a fost monah și egumen și a murit în iunie 515. Pomenirea lui este la 26 iunie.

Adjutor a mers la școala mănăstirii din ținut, unde l-⁠a înrâurit mult egumenul Sever, și s-⁠a făcut monah în acea mănăstire. După Alban Butler, lauda îi era și mai neplăcută decât ocara, și ca să scape de faima în care era împins, a plecat pe tăcute din Agde și a stat ascuns doi ani. Dar când s-⁠a întors acasă la sfârșitul acelui timp, s-⁠a văzut într-⁠o situație de și mai mare vază. A părăsit atunci pentru totdeauna Narbonensis, ținutul lui, ca să ducă o viață neștiută. Izvorul rus spune că, aflând de sfântul Ilarie, a venit din Languedoc la Poitiers și a intrat în mănăstirea Sfântului Agapit.

A intrat într-⁠o mănăstire din apropiere de Poitiers și a luat numele Maxențiu. În jurul anului 500 a fost ales egumen, în locul egumenului Agapit. La bătrânețe s-⁠a retras din slujba de egumen și s-⁠a făcut sihastru. Mănăstirea a primit mai târziu numele lui: Saint-⁠Maixent-⁠l'École.

I se atribuie câteva minuni. Întoarcerea lui la Agde, după prima lipsă, a coincis cu o schimbare a vremii, care a răcorit ținutul bătut de secetă. Pe când era egumen, a înfruntat o ceată de ostași care amenințau mănăstirea. Unul dintre ei a ridicat brațul ca să-⁠l lovească pe Maxențiu, dar nu a mai putut. Brațul a rămas țeapăn până când Maxențiu l-⁠a uns cu untdelemn sfințit. A murit în iunie 515 și a fost îngropat în biserica abației Saint-⁠Maixent-⁠l'École. Biserica Sfântul Maxențiu din Bradshaw, în Anglia, îi este închinată.