Nicodim Șcapkov

Sfântul Cuvios Mucenic Nicodim Șcapkov a fost ieromonah la Mănăstirea Sfântul Nicolae de la Coriajma și a fost împușcat la 30 septembrie 1918, împreună cu doi arhimandriți și un alt ieromonah.

Împreună cu el au fost uciși arhimandritul Pavel (Moiseev), egumenul mănăstirii, arhimandritul Teodosie (Sobolev), retras din mănăstirea Introducerii din Solvîcegodsk, și ieromonahul Serafim (Culacov).

Nicodim

S-⁠a născut la 20 octombrie 1852 în gubernia Vologda, în familia unui orășean din Ustiug, Constantin Ivanovici Șcapkov, și a Tatianei Lvovna, și a primit la botez numele Nicolae. La douăzeci și unu de ani a părăsit casa părintească și a plecat la mănăstirea Sfintei Treimi Ștefano-⁠Uleanovski. Aproape zece ani și-⁠a făcut ucenicia pentru nevoința monahală: după șase ani a fost hirotesit citeț, în 1883 a ajuns frate începător și a avut ascultarea de cizmar, pe care a împlinit-⁠o cu osârdie. La 7 august 1886 a fost tuns monah cu numele Nicodim, un an mai târziu a fost hirotonit ierodiacon, iar la 25 mai 1896, în ziua pomenirii Evanghelistului Marcu, ieromonah, la vârsta de patruzeci și patru de ani. După un an a fost mutat la mănăstirea Coriajma, unde purtarea lui pilduitoare și slujirea păstorească i-⁠au câștigat respectul fraților. A luat parte la înnoirea mănăstirii.

Uciderea

Pe 23 septembrie 1918 comisia extraordinară din Solvîcegodsk a primit denunțul unui om neștiutor de carte, care spunea că în mănăstire se ascund oameni suspecți. La 30 septembrie au venit în mănăstire comisarul militar și membri ai comisiei și au cerut conducerii să le dea toate ascunzătorile, mai ales banii. Cei cinci acuzați au răspuns negativ la toate întrebările. Comisia a socotit că au rezistat puterii și a hotărât să-⁠i împuște; Teodosie și Serafim au fost trecuți în conducerea mănăstirii fără să fi avut vreo răspundere de gospodărie. Fără să mai aștepte întărirea hotărârii, ucigașii i-⁠au dus pe sfinți pe un ostrov pustiu de pe râul Vîcegda și i-⁠au împușcat la ora două după-⁠amiază, la 30 septembrie 1918: pe arhimandritul Teodosie, în al șaptezeci și șaptelea an, pe arhimandritul Pavel, în al șaptezecilea, pe ieromonahul Nicodim, de șaizeci și cinci de ani, și pe ieromonahul Serafim, de patruzeci și cinci.

Nicodim este pomenit la 30 septembrie, la 7 februarie (zi mobilă), în soborul noilor mucenici și mărturisitori, și la 1 noiembrie, în soborul sfinților din mitropolia Arhanghelsk, după stilul nou.