Petru Iazîkov

Sfântul Mucenic Petru Iazîkov (Petru Ivanovici Iazîkov) s-⁠a născut în 1881 în orașul Șuia, gubernia Vladimir, într-⁠o familie cucernică, a mers de mic la biserică și a cântat pe strană. În tinerețe a învățat meseria de turnător și a lucrat la fabrica din Șuia, mai întâi muncitor, apoi șeful atelierului de turnătorie.

La 13 martie 1922, pe când mergea la fabrică, a trecut pe lângă catedrala Învierii și a văzut oamenii adunându-⁠se la intrare. Aflând că vor veni reprezentanții puterii să facă inventarul bunurilor bisericești, a intrat în biserică. Comisia a sosit, iar enoriașii s-⁠au dat la o parte să-⁠i lase să treacă; s-⁠au auzit strigăte: Ce vreți aici? Biserica e separată de stat. Petru a observat că președintele comisiei, Vițân, era beat. Le-⁠a spus celor din apropiere: Priviți, au intrat beți în biserică, e o insultă pentru credincioși, și sunt înarmați; cu arme în altar nu se intră. Comisia a trecut totuși în altar, unde au cerut să fie golită catedrala. Preotul a răspuns că nu are dreptul să alunge pe cei ce se roagă. Un membru al comisiei bisericești, Medvedev, ruga mulțimea să se risipească, ca să nu fie arestați el și părintele Pavel. Petru i-⁠a spus: Dacă te temi că vei fi arestat, renunță la împuternicire; se vor găsi alții care să știe să vorbească cu autoritățile.

Pentru acele evenimente au fost judecați părintele Pavel Svetozarov, preotul Ioan Rojdestvenski și credincioșii Petru Iazîkov, Nicolae Malkov, Avxentie Kalașnikov, Serghei Mefodiev și fecioara Anastasia. La proces, Petru nu s-⁠a recunoscut vinovat. Întrebat de președintele tribunalului, Galkin, dacă a spus că comisia era beată, a răspuns: Când a trecut Vițân pe lângă mine, am simțit miros de băutură. Întrebat de acuzator dacă este credincios, a spus: Sunt credincios. Despre confiscare: Se pot confisca doar prisosurile. La 25 aprilie 1922 a fost osândit la moarte, împreună cu protoiereul Pavel Svetozarov și cu preotul Ioan Rojdestvenski. Cererea de grațiere trimisă de credincioși a fost aprobată de Prezidiul, dar Politburo a hotărât executarea. La 10 mai 1922, la ora două noaptea, sentința a fost executată.

Sfântul Petru este pomenit la 10 mai, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse și la 20 iunie în Soborul sfinților din Mitropolia Ivanovo, după stilul nou.