Petru Ignatov

Sfântul Mucenic Petru Ignatov s-⁠a născut în 1904 în satul Andreevskie Paliki, ținutul Jizdra, gubernia Kaluga, în familia țăranului Ivan Ignatov. A făcut școala satului și s-⁠a căsătorit cu Anastasia din același sat, orfană de la unsprezece ani, care muncea cu ziua pentru pâine și era, din copilărie, foarte religioasă și mergea mult la biserică. La douăzeci și doi de ani a fost mobilizat și trimis în trupele OGPU, unde a slujit trei ani ca soldat. Cât timp a fost în armată, Anastasia s-⁠a mutat la Kuntsevo, lângă Moscova, ca țesătoare la fabrică.

După demobilizare, Petru s-⁠a stabilit la soția lui în Kuntsevo. În 1933 au mers în patrie, în regiunea Brianski, dar au stat acolo doar câteva luni și au revenit la Kuntsevo, unde Petru a fost paznic la un depozit. Cât a lipsit el, Anastasia se alipise cu inima de Dumnezeu și de biserică și trăia ca o monahie. La întoarcere, Petru a fost surprins de evlavia ei; până atunci nu luase credința foarte în serios, dar acum, privind viața soției, s-⁠a gândit adânc, a început să meargă la slujbe, să citească cărți duhovnicești și să înțeleagă că perspectiva vieții veșnice e mai importantă decât zbuciumul de azi. De atunci viața lor a fost cu adevărat monahală, fără gânduri trupești; nu au avut copii pământești, ci fapte de evlavie. Chiar și înfățișarea lui Petru s-⁠a schimbat, ca a unui monah. Și-⁠au găsit un părinte duhovnicesc bătrân printre monahii mutați lângă Lavra din Serghiev Posad după închiderea ei.

NKVD-⁠ul i-⁠a văzut și la 20 octombrie 1937 a hotărât arestarea lor, deși nu avea mărturii. Au fost interogați vecinii, fostul proprietar al locuinței, directorul și câțiva muncitori ai depozitului. La interogatoriu, Petru a tăgăduit că ar aparține sectei „creștinilor evanghelici” și a spus: Aparțin vechii Biserici Ortodoxe Apostolice tihonite. Credința mea înseamnă că merg des la biserică și mă rog; știu din Scriptură că viața pământească e trecătoare, că există viață veșnică și că trebuie iertate dușmanilor ofensele. A recunoscut doar că a spus uneori la biserică că guvernul sovietic îi strâmtorează pe credincioși și închide bisericile.

La 19 noiembrie 1937 troica NKVD i-⁠a condamnat pe Petru și pe soția sa Anastasia la opt ani de lagăr. Petru Ignatov a murit la 14 noiembrie 1941 în lagărul din Norilsk și a fost îngropat într-⁠un mormânt necunoscut. Este pomenit la 14 noiembrie, la 7 februarie (zi mobilă) în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 11 iunie în Soborul sfinților din Krasnoiarsk și la 5 septembrie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Moscova, după stilul nou.