Primii mucenici ai Bisericii din Roma

Primii mucenici ai Bisericii din Roma sunt creștinii uciși în cetatea Romei în persecuția lui Nero din anul 64. Faptul este amintit de istoricul Tacit, de Sfântul Clement al Romei și de alții.

În iulie 64 un mare incendiu a mistuit Roma, iar zvonul a dat vina pe împăratul Nero. El a pus incendiul pe seama creștinilor. După Tacit, mulți au fost osândiți, mai puțin pentru incendiu, cât pentru „ura față de neamul omenesc”. Au fost acoperiți cu piei de fiare și sfâșiați de câini, răstigniți sau arși ca torțe de noapte în grădinile lui Nero, iar privitorii au simțit milă pentru ei. Potrivit tradiției, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost și ei, probabil, între cei uciși în acea prigoană.

Biserica Romană le face pomenirea la 30 iunie, a doua zi după praznicul celor doi apostoli; calendarul roman a primit această zi în reforma din 1969, ca omagiu comun adus multor mucenici romani. O sursă occidentală spune că și Biserica Ortodoxă îi pomenește la 30 iunie, ca sfinți apuseni dinainte de 1054. La Roma, biserica Santi Protomartiri, pe Via Aurelia Antica, le este închinată.