Sila din Gotia

Sfântul Mucenic Sila din Gotia a fost un creștin got, mirean, ars în biserică în jurul anului 375, pe vremea regelui Ungerih, cu mulți alți credincioși.

Numele lui se află în lista celor douăzeci și unu de goți cunoscuți dintre cei trei sute opt morți în flăcări, când regele a poruncit să fie incendiată biserica în timpul slujbei. Între ei se numără preoții Vafusie și Verc, monahul Arpila, prințul Agaton și mai multe femei, între care regina și prințesa goților. Văduva regelui, Ala, și fiica ei Duclida au strâns rămășițele mucenicilor și le-⁠au dus în Siria. Ala s-⁠a întors în patrie și a pătimit ucisă cu pietre, împreună cu fiul ei Agaton, iar Duclida a păstrat moaștele și a dat în timpul împăraților Valentinian al II-⁠lea și Teodosie cel Mare o parte din ele unei biserici din Cizic; ea a murit în pace. Despre viața lui Sila nu se păstrează alte date.

Este pomenit la 8 aprilie, după stilul nou, în Soborul mucenicilor goți.