Teodorit din Antiohia

Sfântul Sfințit Mucenic Teodorit din Antiohia, preot, a fost preot și păzitor al odoarelor în biserica cea mare din Antiohia. Această biserică fusese ridicată și bogat împodobită de împăratul întocmai cu apostolii, Constantin cel Mare (306 până la 337, pomenit la 21 mai), și de fiul său Constanțiu și poporul îi zicea „Biserica de Aur”.

După moartea lui Constanțiu (337 până la 361), Iulian Apostatul (361 până la 363) a hotărât să înfrăptuiască păgânismul în tot Imperiul Roman. A numit dregător al Antiohiei pe unchiul său, tot Iulian, poruncindu-⁠i să închidă bisericile creștine și să dea în vistieria împărătească bogățiile luate din ele. Dorind să-⁠i fie pe plac împăratului, dregătorul, și el lepădat de credința creștină, s-⁠a apucat cu râvnă de fapta nelegiuită. Sosit în Antiohia cu demnitarul Felix, a poruncit să fie închis preotul Teodorit și a început jefuirea, spurcând altarul și Sfânta Masă. Unul dintre cei de față, Evzoi, a încercat să-⁠l înfrunte pe nelegiuit, dar a fost bătut. Iulian l-⁠a învinuit pe Sfântul Teodorit că ascunde odoarele bisericii, dar cinstitul păzitor al odoarelor a respins învinuirile și l-⁠a mustrat pe față pe Iulian pentru lepădare.

În ciuda chinurilor cumplite, sfântul mucenic a apărat până la capăt credința în Hristos Mântuitorul și a prevestit lui Iulian și împăratului moartea grabnică pentru sacrilegiu. Ostașii care îl chinuiau pe credinciosul preot, uimiți de statornicia și răbdarea lui și întăriți de puterea Cuvântului lui Dumnezeu, s-⁠au întors la credința lui Hristos, și pentru aceasta au fost înecați în mare. Mărturisitorul însuși a fost decapitat. Batjocura și hula făcute asupra celor sfinte nu au rămas nepedepsite: prezicerea Sfântului Teodorit s-⁠a împlinit curând, căci dregătorul Iulian a murit în chinuri de o boală grea, iar împăratul Iulian a pierit în campania împotriva perșilor. Teodorit se pomenește la 21 martie (stil nou). Povestea lui a fost scrisă și de Sfântul Dimitrie al Rostovului.