Toma I al Constantinopolului

Sfântul Ierarh Toma I al Constantinopolului a fost patriarh ecumenic între 607 și 610. Păstorirea sa a fost scurtă, în vreme de tulburări pentru Imperiul Roman de Răsărit. Biserica îl pomenește mai ales pentru rugăciunea lui de a fi luat la Domnul înainte de a vedea nenorocirile ce amenințau Biserica și împărăția. Este prăznuit la 21 martie, adică 3 aprilie după calendarul nou.

Începuturile

Data nașterii lui nu se cunoaște. A trăit pe vremea împăraților Mauriciu și Focas. A fost hirotonit diacon, iar patriarhul Ioan al IV-⁠lea Postitorul (582-595), care i-⁠a observat evlavia și râvna, l-⁠a pus sacelar, adică păzitor al vistieriei, la Marea Biserică, Sfânta Sofia.

Patriarh al Constantinopolului

După moartea patriarhului Chiriac, scaunul a rămas vacant câteva luni. Apoi Toma a fost ales patriarh în 607 cu sprijinul împăratului Focas, mult discutat. Izvoarele nu se potrivesc asupra zilei: după versiunea mai probabilă, a fost ales la 23 ianuarie 607, după alta, la 11 octombrie a aceluiași an. Potrivit unui izvor, la îndemnul papei Bonifaciu al III-⁠lea, Focas l-⁠a silit să renunțe la titlul de ecumenic.

Se spune că s-⁠a îngrijit în toate chipurile de nevoile sufletești ale turmei sale. În vremea lui s-⁠a adăugat o aripă nouă clădirii patriarhale de lângă Sfânta Sofia, cu o sală de primire numită după el, Thomaites triclinios, folosită mai târziu la încoronările împăraților, și unde a fost adăpostită biblioteca patriarhală.

Semnul crucilor

Viața Sfântului Teodor din Sykeon, scrisă de ucenicul său Gheorghe în secolul al VII-⁠lea, istorisește un semn din vremea lui. Într-⁠o procesiune din Galatia, crucile cele mari purtate în rând au început să se clatine singure și să se lovească unele de altele. Sfântul Teodor, cunoscut pentru darul înainte-⁠vederii, a tâlcuit că vor veni dezbinări, războaie și pustiiri pentru Biserică și pentru împărăție. Patriarhul Toma, înspăimântat, l-⁠a rugat pe Teodor să se roage ca Dumnezeu să-⁠l ia înainte de a se împlini acestea. Povestirea spune că patriarhul a murit chiar în ziua aceea sau curând după aceea. Este o relatare de tradiție, dintr-⁠o viață de sfânt, nu o cronică a păstoririi lui.

Toma a trecut la Domnul la 20 martie 610 și a fost îngropat peste o zi. După moartea lui au urmat patriarhul Serghie, războiul cu Persia, cucerirea Ierusalimului de către Hosroes al II-⁠lea și ridicarea Sfintei Cruci în Persia, lucruri pe care viața lui le socotește împlinirea semnului.

Cinstirea

Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt la 21 martie, iar bisericile care țin calendarul nou, la 3 aprilie.